Unele păsări migratoare ajung mai devreme în zonele de împerechere din cauza creşterii temperaturii medii pe glob determinată de schimbările climaterice şi riscă astfel să nu găsească hrană suficientă şi locuri pentru cuibărit, relevă un studiu realizat recent în Scoţia.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Edinburgh au studiat sute de specii de păsări migratoare de pe cinci continente şi au descoperit că acestea ajung mai devreme în zonele călduroase, pentru împerechere — în medie, cu circa o zi pe grad de creştere a temperaturii globale, informează The Guardian.
Principalul motiv pentru care păsările migrează este schimbarea anotimpurilor, fenomen ce influenţează disponibilitatea hranei. Momentul în care ele ajung în regiunile calde este deosebit de important deoarece dacă acest lucru se petrece prea devreme, chiar şi cu câteva zile, pot să nu găsească suficiente resurse vitale, precum hrană sau locuri pentru cuibărit. La rândul său, acest lucru are efect asupra momentului în care puii eclozează şi asupra şanselor acestora de supravieţuire.
Potrivit cercetării, printre speciile afectate se numără cele care călătoresc pe distanţe lungi, precum muscarul şi rândunica, dar şi cele cu migraţii mai scurte — nagâţul şi codobatura. Rândunelele migratoare pot parcurge peste 300 de kilometri pe zi, la viteze de 27-35 km/h şi chiar de 56 km/h, mai arată sursa citată.
În cadrul acestei cercetători, specialiştii de la Universitatea Edinburgh au studiat informaţii despre păsările migratoare ce datează din urmă cu aproape 300 de ani, inclusiv însemnări ale celebrului naturalist american din secolul al XIX-lea Henry David Thoreau.
Potrivit datelor, păsările care migrează pe distanţele cele mai mari, sunt cele mai afectate de creşterea temperaturii medii pe glob deoarece exemplarele din speciile care parcurg distanţe mai scurte ajung la destinaţie din ce în ce mai devreme, înaintea lor, şi astfel riscă să rămână fără hrană şi locuri de cuibărit.
Oamenii de ştiinţă speră ca studiul publicat în "Journal of Animal Ecology" să îi ajute pe alţi cercetători să anticipeze modul în care diverse specii de vieţuitoare vor răspunde la schimbările de mediu.
