Direcţia naţională pentru aeronautică şi cercetări spaţiale a SUA a alocat deja pentru realizarea acestui proiect 100.000 de dolari, iar DARPA - 1 milion de dolari, a specificat în paginile revistei citate directorul Centrului de Cercetare al NASA Ames, Simon "Pete" Worden.
"Cu 20 de ani în urmă despre aceste lucruri se putea vorbi doar în şoaptă pe holuri întunecate, de teama concedierii" - a remarcat Worden la conferinţa Long Conversation, desfăşurată săptămâna trecută la San Francisco.
În aceeaşi revistă, Dirk Schulze-Makuch şi Paul Davies, autori ai unor lucrări de ştiinţă popularizată, propun trimiterea primilor astronauţi pe Marte cu clauza ca ei să nu revină niciodată pe Terra, pentru ca să poată înfiinţa prima colonie de oameni pe Planeta Roşie. Din când în când li s-ar putea trimite unele lucruri, însă, în general, ei trebuie lăsaţi să se descurce singuri pe Marte: să extragă apă, să construiască adăposturi, să facă rost de hrană şi să pună pe picioare procesele de prelucrare chimică şi minerală. Cu alte cuvinte, ei trebuie să devină creatorii industriei marţiene primitive, care va pune bazele viitoarei colonizări a planetei. Aceştia vor primi în vizită ulterior şi alţi oameni, cel puţin pe cei care vor fi trimişi pentru a se convinge de succesele lor. Astfel, în opinia celor doi, va fi eliminată principala dificultate financiară şi tehnică a navei pilotate spre Marte - aducerea astronauţilor acasă.
De altfel, Paul Davies, cosmolog la Universitatea Arizona, nu vede nimic inuman într-un astfel de proiect. "Această misiune nu va fi diferită de expediţiile primilor colonişti în America, care au părăsit Europa fără vreo speranţă de a se întoarce" - susţine el.
Dar, pentru început, este necesară dezvoltarea noilor tipuri de motoare care vor ridica racheta cu un consum minim de carburant şi vor permite aterizarea cu succes pe Marte. Worden afirmă că NASA studiază deja acest gen de dispozitive electrice. În opinia lui, primii colonişti vor apărea pe Lună sau pe Marte deja către 2030. "Larry Page (cofondatorul Google) m-a întrebat cu câteva săptămâni în urmă cât de mult va costa proiectul. I-am oferit o cifră estimativă de 10 miliarde de dolari. Mi-a spus dacă putem să reducem costurile la 1-2 miliarde. Deci, totul nu este decât o problemă de costuri", a spus el.
Între timp, o echipă de psihologi şi psihiatri a NASA cercetează în mod activ reacţia la izolarea prelungită şi separarea de cei dragi.
Şi oamenii de ştiinţă britanici examinează în prezent o strategie de colonizare a Planetei Marte. În opinia lor, pentru început ar trebui trimise pe Planeta Roşie unele bacterii care cu miliarde de ani în urmă au pus fundamentul biologic pe Terra, între care şi cianobacteriile.
"Cu 20 de ani în urmă despre aceste lucruri se putea vorbi doar în şoaptă pe holuri întunecate, de teama concedierii" - a remarcat Worden la conferinţa Long Conversation, desfăşurată săptămâna trecută la San Francisco.
În aceeaşi revistă, Dirk Schulze-Makuch şi Paul Davies, autori ai unor lucrări de ştiinţă popularizată, propun trimiterea primilor astronauţi pe Marte cu clauza ca ei să nu revină niciodată pe Terra, pentru ca să poată înfiinţa prima colonie de oameni pe Planeta Roşie. Din când în când li s-ar putea trimite unele lucruri, însă, în general, ei trebuie lăsaţi să se descurce singuri pe Marte: să extragă apă, să construiască adăposturi, să facă rost de hrană şi să pună pe picioare procesele de prelucrare chimică şi minerală. Cu alte cuvinte, ei trebuie să devină creatorii industriei marţiene primitive, care va pune bazele viitoarei colonizări a planetei. Aceştia vor primi în vizită ulterior şi alţi oameni, cel puţin pe cei care vor fi trimişi pentru a se convinge de succesele lor. Astfel, în opinia celor doi, va fi eliminată principala dificultate financiară şi tehnică a navei pilotate spre Marte - aducerea astronauţilor acasă.
De altfel, Paul Davies, cosmolog la Universitatea Arizona, nu vede nimic inuman într-un astfel de proiect. "Această misiune nu va fi diferită de expediţiile primilor colonişti în America, care au părăsit Europa fără vreo speranţă de a se întoarce" - susţine el.
Dar, pentru început, este necesară dezvoltarea noilor tipuri de motoare care vor ridica racheta cu un consum minim de carburant şi vor permite aterizarea cu succes pe Marte. Worden afirmă că NASA studiază deja acest gen de dispozitive electrice. În opinia lui, primii colonişti vor apărea pe Lună sau pe Marte deja către 2030. "Larry Page (cofondatorul Google) m-a întrebat cu câteva săptămâni în urmă cât de mult va costa proiectul. I-am oferit o cifră estimativă de 10 miliarde de dolari. Mi-a spus dacă putem să reducem costurile la 1-2 miliarde. Deci, totul nu este decât o problemă de costuri", a spus el.
Între timp, o echipă de psihologi şi psihiatri a NASA cercetează în mod activ reacţia la izolarea prelungită şi separarea de cei dragi.
Şi oamenii de ştiinţă britanici examinează în prezent o strategie de colonizare a Planetei Marte. În opinia lor, pentru început ar trebui trimise pe Planeta Roşie unele bacterii care cu miliarde de ani în urmă au pus fundamentul biologic pe Terra, între care şi cianobacteriile.
