Cercetătorii au recreat ceea ce s-a întâmplat la câteva microsecunde după Big Bang, reacţie care a produs imagini spectaculoase ale particulelor de plumb care s-au ciocnit la o viteză apropiată de cea a luminii. Energia fiecărei particule este detectată de echipamentele de înregistrare ale acceleratorului de particule (LHC) de la CERN.
Fizicienii cred că au văzut bosonul Higgs
După decenii de cercetări şi miliarde de euro cheltuite, două echipe de fizicieni au anunţat aproape simultan descoperirea cea mai aşteptată din fizică: existenţa particulei lui Dumnezeu, sau bosonul Higgs, scrie The Independent, în ediţia sa online. Cercetătorii americani de la Fermilab au anunţat duminică că este foarte probabil să fi detectat misterioasa particulă, la două zile după ce fizicienii de la CERN (organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare), din Geneva, au anunţat şi ei că au obţinut date care le permit să concluzioneze, cu o mică doză de neîncredere, că au reuşit să "vadă" bosonul mult căutat.
Fizicienii de la Fermilab, din Illinois, Statele Unite, nu sunt, poate, la fel de cunoscuţi ca omologii lor europeni care au atras atenţia mass media şi nu numai din cauza "prezicătorilor" apocalipsei, când acceleratorul de particule (Large Hadron Collider) a fost pornit în 2008. Americanii de la Fermilab au propriul accelerator de particule (i-a costat 10 miliarde de dolari), cunoscut ca Tevatron, cu ajutorul căruia accelerează raze de protoni şi antiprotoni, la viteze apropiate de cea a luminii.
Ambele echipe de cercetători accelerează particule pentru a crea coliziuni între ele, la energii înalte, ciocniri care ar putea produce misteriosul boson Higgs. Acest "obiect" sub-atomic este singurul element neobservat până acum din cele prezise de teoria fizicii particulelor sub-atomice cunoscută ca Modelul Standard. De aici şi supranumele său, "particula lui Dumnezeu".
Dacă existenţa sa poate fi dovedită, va confirma teoria Modelul Standard, care explică de ce unele elemente din Univers au masă, în timp ce altele, cum ar fi lumina, nu. Cercetătorii consideră că problema nu este crearea bosonului Higgs, ci mai degrabă observarea sa.
Pe 22 iulie, fizicienii de la CERN au anunţat că au detectat, în sfârşit, primele semne, în datele colectate în urma coliziunilor de particule, anunţ urmat de unul asemănător,pe 24 iulie, din partea americanilor de la Fermilab. Deşi anunţul făcut la conferinţa Europhysics, din Grenoble, Franţa, a fost unul extrem de entuziast, va dura cel puţin o lună până când informaţiile vor putea fi verificate. Pentru moment, cercetătorii încearcă să-şi tempereze entuziasmul şi spun că ceea ce au deocamdată sunt mai degrabă "indicii", iar ceea ce ei consideră acum a fi semne ale existenţei bosonului Higgs ar putea fi eliminat în procesul de filtrare a datelor. Există totuşi o atmosferă plină de optimism în lumea cercetătorilor, ţinând cont de faptul că două echipe diferite au obţinut aproape în acelaşi timp date similare, ceea ce ar sublinia că Modelul Standard este corect, iar miliardele de dolari şi euro pentru construirea uriaşelor laboratoare nu au fost cheltuite în zadar. Echipa de la Fermilab va fi probabil cea mai fericită, având în vedere că acceleratorul de la Geneva este mai nou şi mai puternic decât Tevatron, care va fi de altfel închis în septembrie, însă nu fără a contribui decisiv la îmbunătăţirea cunoaşterii universului.
Dar poate cel mai fericit de descoperirea particulei va fi profesorul Peter Higgs, fizicianul care a propus şi al cărui nume a şi fost dat bosonului care dă masa materiei. Acum în vârstă de peste 80 de ani, Higgs a vorbit despre această particulă sub-atomică acum mai bine de patruzeci ce ani, când era un tânăr profesor la Universitatea din Edinburgh. Aproape nimeni nu l-a luat în serios atunci. Chiar şi editorul unei importante publicaţii ştiinţifice, care avea legături cu CERN, a avut mari îndoieli legat de publicarea teoriei. Vremurile s-au schimbat, încheie The Independent.
