Nu multă lume ştie faptul că numele tehnologiei wireless Bluetooth provine de la un rege scandinav din secolul X, Harald I al Danemarcei „Dinte Albastru” (Harald „Blätand” Gormsson, 935-985). „Bluetooth” este traducerea engleză a termenului „Blätand”, o poreclă pe care acest rege o avea datorită pasiunii sale pentru afine, pe care le consuma în cantităţi atât de mari încât dinţii îi deveniseră albaştri.
Standardul Bluetooth a fost conceput în 1994 de doi angajaţi ai companiei suedeze Ericsson, Jaap Haartsen şi Sven Mattisson. Pentru că scopul acestei tehnologii era acela de a crea un standard unificat care să înlocuiască alte protocoale mai vechi cum ar fi RS-232, cei doi s-au gândit să-l numească Bluetooh, după regele care reuşise să unifice toate triburile daneze într-un singur regat în jurul anului 970.
Iniţal, nu intenţionaseră ca aceasta să fie denumirea oficială, fiind doar un nume de cod între programatori. Însă a avut un succes atât de mare, încât standardul a ajuns să fie cunoscut ca Bluetooth.
Un alt lucru interesant este că designul siglei albastre conţine iniţialele regelui „Harald Blätand”, H şi B, într-o reprezentare simbolică a alfabetului runelor nordice, folosite de scandinavi în arta divinaţiei.
