Un studiu realizat de cercetătorii din Canada sprijină teoria potrivit căreia meteoriţii care au căzut în mările calde de pe Terra au adus cu ei elementele esenţiale pentru apariţia primelor forme de viaţă pe planeta noastră, informează AFP.
Noul studiu are la bază "cercetări exhaustive şi calcule" astrofizice, geologice, chimice şi biologice, potrivit cercetătorilor de la Universitatea McMaster din oraşul canadian Hamilton, a căror cercetare a fost publicată luni în Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS).
Potenţialul apariţiei vieţii în acele "mici mări calde" a fost evocat de biologul britanic Charles Darwin, părintele teoriei evoluţiei speciilor, într-o scrisoare din 1871.
"Dar dacă am putea să concepem că într-o mică mare caldă, în prezenţa a tot felul de săruri de amoniac şi acid fosforic, a luminii, căldurii, electricităţii etc., un compus proteic s-a format pe cale chimică, pregătit să suporte schimbări încă şi mai complexe", scria celebrul savant britanic în acel text.
De atunci, oamenii de ştiinţă opun această ipoteză aceleia potrivit căreia apariţia vieţii pe Terra se datorează puţurilor hidrotermale de pe fundurile oceanelor.
Noul studiu sugerează că prima teorie are un grad mai mare de probabilitate, deoarece un ciclu de tip "perioadă secetoasă — perioadă umedă" a fost necesar pentru a permite conectarea blocurilor moleculare de bază şi formarea unor molecule autoreplicante de acid ribonucleic (ARN).
Aceste molecule de ARN constituie primul cod genetic al vieţii terestre, apărând înainte de celebrul ADN, potrivit cercetătorilor canadieni.
"Pentru a înţelege originea vieţii, trebuie să înţelegem Terra de acum câteva miliarde de ani", a declarat Thomas Henning, cercetător la Institutul Max Planck din Germania.
"Aşa cum arată studiul nostru, astronomia a furnizat o parte crucială a răspunsului. Datele despre modul în care Sistemul Solar s-a format au consecinţe directe asupra originii vieţii de pe Terra", a afirmat acelaşi om de ştiinţă, citat recent de AFP.
În urmă cu 3,7 miliarde de ani — 4,5 miliarde de ani, planeta noastră era bombardată de meteoriţi cu un ritm de 8-11 ori mai mare decât în prezent. Atmosfera de atunci era "dominată de gaze vulcanice şi solul era rar, întrucât continentele abia se ridicau de pe fundul oceanului mondial", potrivit acestui studiu.
La un moment dat, ingredientele necesare formării unor polimeri de RNA au ajuns la concentraţii suficiente în lacuri şi s-au conectat între ele, în timp ce nivelul apei fluctua în funcţie de ritmul precipitaţiilor, evaporărilor şi scurgerilor.
Acele forme primitive de viaţă au evoluat până la dezvoltarea ADN-ului, considerat "prea complex pentru a fi primul element de viaţă ce a apărut pe Terra", potrivit explicaţiilor oferite de Ralph Pudritz, cercetător la Universitatea McMaster. "Viaţa a trebuit să înceapă prin altceva, iar acel altceva a fost ARN-ul", a adăugat el.
