Detaliile reies din documente scrise de oficiali ai închisorii din apropierea oraşului Munchen, în care a stat câteva luni, informează cotidianul The Independent. Cele 500 de documente din închisoarea din Landsberg au fost descoperite recent de un bărbat din Nuremberg printre obiectele ce au aparţinut tatălui său şi care au fost achiziţionate dintr-o piaţă de vechituri în anii 1970, potrivit lui Werner Behringer. Casa de licitaţii a acestuia din oraşul Furth (Bavaria) va scoate la licitaţie, luna viitoare, documentele.
Behringer spune că hârtiile erau împachetate împreună cu cărţile despre primul război mondial pe care omul le-a cumpărat, iar fiul său de 55 de ani, care a dorit să rămână anonim, n-a ştiut niciodată de existenţa lor. „Tatăl său n-a ştiut probabil ce avea”, a declarat Behringer AP. Robert Bierschneider, arhivar de la Arhivele Bavariei din Munchen, a examinat imagini ale documentelor, pe care i le-a trimis Behringer, şi a spus că ştampilele şi adnotările se potrivesc cu datele din închisoare. „Documentele par originale, însă, pentru a face o analiză reală, trebuie să studiem originalale”, a spus el.
Documentele urmează să fie scoase la licitaţie pe 2 iulie, preţul de pornire fiind de 25.000 de euro. Deşi numai unul este semnat de Hitler, multe din informaţii fiind deja cunoscute, ele oferă totuşi o imagine inedită asupra începuturilor sale ca lider nazist.
Hitler a fost închis la Landsberg pentru trădare, după puciul ratat de la berăria din Munchen, prin care dorea să ajungă la putere. Zece ani mai tîrziu, în 1933, el avea să vină la putere prin alegeri. Condamnat la cinci ani de închisoare, Hitler a fost eliberat mai devreme, după numai nouă luni. Politica sa naţionalistă făcuse deja adepţi, inclusiv eroul din primul război mondial Erich Ludendorf, care l-a vizitat pe Hitler de mai multe ori la închisoare, după cum arată documentele. Listele cuprind circa 300 - 400 de vizitatori, printre care 30-40 de musafiri la ziua sa de pe 20 aprilie 1924. „Timpul petrecut la închisoare a fost mai degrabă o vacanţă”, este de părere Behringer.
Otto Leybold, directorul închisorii, scrie întro- notă din 18 septembrie 1924 că deţinutul Hitler este „sensibil, modest, umil şi politicos cu toată lumea - mai ales cu ofiţerii din clădire”.
Hitler şi-a petrecut o mare parte a timpului în închisoare scriindu-şi manifestul „Mein Kampf”, despre ideologie şi ambiţiile sale, însă documentele arată că se gândea şi la lucruri mai prozaice. El dorea să-şi cumpere o maşină nouă, ezita şi-i scria pe această temă unui vânzător de maşini, cerându-i o reducere de 10% pentru automobilul pe care urma să-l cumpere „după ce mi se va decide soarta”.
O scrisoare a lui Hitler, în care cere o reducere ca să-şi cumpere o maşină, scoasă la licitaţie
O scrisoare adresată de Hitler unui vânzător de maşini, în care-i cere o reducere ca să-şi cumpere un automobil, va fi scoasă la licitaţie la începutul lunii iulie, la Furth (sudul Germaniei), informează AFP.
Scrisoarea, datată septembrie 1924, a fost scrisă în perioada când viitorul dictator ispăşea pedeapsa cu închisoarea după tentativa de puci ratată într-o berărie de la Munchen. Cotidianul Bild a publicat extrase din această scrisoare. Hitler îi explică vânzătorului că va obţine primele sume pentru publicarea cărţii sale, „Mein Kampf”, doar în decembrie şi o reducere „de câteva mii de mărci” din cele 18.000, cât costă maşina Benz 11/40 gri (viitoarea Mercedes) pe care o dorea ar fi binevenită.
Scrisoarea va fi scoasă la licitaţie la sala de vânzări Behringer, în cadrul unei serii ce cuprinde 500 de documente referitoare la perioada în care Hitler a fost închis, ca şi o listă a vizitelor pe care le-a primit sau rapoartele administraţiei închisorii în care este înregistrată sosirea sa. Preţul de pornire este de 25.000 de euro pentru toate documentele.
Furth este un oraş de lângă Nuremberg, în care au avut loc marile adunări naziste din anii 1930, dar şi procesele de după război şi unde se desfăşoară periodic vânzări la licitaţie ale unor obiecte legate de Hitler. În septembrie 2009 au fost vândute la Nuremberg trei picturi în acuarelă, atribuite Fuhrerului, datate 1910 şi 1911. În aprilie 2009, aceeaşi casă de licitaţii, Weidler, a vândut alte două acuarele de acelaşi autor cu 32.000 euro, iar în 2006, tot la Nuremberg, o operă din tinereţe a viitorului dictator a fost achiziţionată cu 11 000 euro.
Un istoric crede că Hitler ar fi putut vizita Moscova, alături de Ribbentrop, în 1939
Un istoric rus a afirmat zilele trecute că liderul nazist Adolf Hitler ar fi putut vizita în secret Moscova în 1939, pentru a se întâlni cu dictatorul sovietic Iosif Stalin şi a asista la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, transmite Efe.
Alexandr Osokin, autorul mai multor cărţi pe tema celui de-al doilea război mondial, îşi bazează presupunerile pe listele recent descoperite în arhivele sovietice, ce cuprind numele persoanelor din delegaţia care în august şi septembrie 1939 l-a însoţit pe ministrul de externe nazist Joachim von Ribbentrop în vizitele sale la Moscova. Istoricul a ajuns la concluzia că listele cuprind cel puţin opt persoane din anturajul cel mai apropiat al lui Hitler, cum ar fi pilotul, fotograful, asistentul, ordonanţa, medicul şi stenograful personal aş acestuia. Totodată, el suspectează că singurele două femei din grup - „domnişoara Edith Kruger”, fără a-i fi menţionată funcţia, şi „secretara Hilde von Seef” - ar fi putut fi soţia „fuhrerului”, Eva Braun, şi sora ei, Ilse.
Totodată, în materialul scris legat de vizitele lui Ribbentrop, descoperit în arhive, apar două personaje care nu au fost niciodată menţionate în presă: mareşalul Wilhelm Keitel şi politicianul Karl Ernst Haushofer, unul dintre ideologii nazismului.
„Cea mai posibilă explicaţie referitoare la includerea unei părţi atât de importante a anturajului lui Hitler în delegaţia Ribbentrop este nici mai mult, nici mai puţin... decât prezenţa secretă în această delegaţie a „fuhrerului” însuşi, susţine autorul articolului.
Behringer spune că hârtiile erau împachetate împreună cu cărţile despre primul război mondial pe care omul le-a cumpărat, iar fiul său de 55 de ani, care a dorit să rămână anonim, n-a ştiut niciodată de existenţa lor. „Tatăl său n-a ştiut probabil ce avea”, a declarat Behringer AP. Robert Bierschneider, arhivar de la Arhivele Bavariei din Munchen, a examinat imagini ale documentelor, pe care i le-a trimis Behringer, şi a spus că ştampilele şi adnotările se potrivesc cu datele din închisoare. „Documentele par originale, însă, pentru a face o analiză reală, trebuie să studiem originalale”, a spus el.
Documentele urmează să fie scoase la licitaţie pe 2 iulie, preţul de pornire fiind de 25.000 de euro. Deşi numai unul este semnat de Hitler, multe din informaţii fiind deja cunoscute, ele oferă totuşi o imagine inedită asupra începuturilor sale ca lider nazist.
Hitler a fost închis la Landsberg pentru trădare, după puciul ratat de la berăria din Munchen, prin care dorea să ajungă la putere. Zece ani mai tîrziu, în 1933, el avea să vină la putere prin alegeri. Condamnat la cinci ani de închisoare, Hitler a fost eliberat mai devreme, după numai nouă luni. Politica sa naţionalistă făcuse deja adepţi, inclusiv eroul din primul război mondial Erich Ludendorf, care l-a vizitat pe Hitler de mai multe ori la închisoare, după cum arată documentele. Listele cuprind circa 300 - 400 de vizitatori, printre care 30-40 de musafiri la ziua sa de pe 20 aprilie 1924. „Timpul petrecut la închisoare a fost mai degrabă o vacanţă”, este de părere Behringer.
Otto Leybold, directorul închisorii, scrie întro- notă din 18 septembrie 1924 că deţinutul Hitler este „sensibil, modest, umil şi politicos cu toată lumea - mai ales cu ofiţerii din clădire”.
Hitler şi-a petrecut o mare parte a timpului în închisoare scriindu-şi manifestul „Mein Kampf”, despre ideologie şi ambiţiile sale, însă documentele arată că se gândea şi la lucruri mai prozaice. El dorea să-şi cumpere o maşină nouă, ezita şi-i scria pe această temă unui vânzător de maşini, cerându-i o reducere de 10% pentru automobilul pe care urma să-l cumpere „după ce mi se va decide soarta”.
O scrisoare a lui Hitler, în care cere o reducere ca să-şi cumpere o maşină, scoasă la licitaţie
O scrisoare adresată de Hitler unui vânzător de maşini, în care-i cere o reducere ca să-şi cumpere un automobil, va fi scoasă la licitaţie la începutul lunii iulie, la Furth (sudul Germaniei), informează AFP.
Scrisoarea, datată septembrie 1924, a fost scrisă în perioada când viitorul dictator ispăşea pedeapsa cu închisoarea după tentativa de puci ratată într-o berărie de la Munchen. Cotidianul Bild a publicat extrase din această scrisoare. Hitler îi explică vânzătorului că va obţine primele sume pentru publicarea cărţii sale, „Mein Kampf”, doar în decembrie şi o reducere „de câteva mii de mărci” din cele 18.000, cât costă maşina Benz 11/40 gri (viitoarea Mercedes) pe care o dorea ar fi binevenită.
Scrisoarea va fi scoasă la licitaţie la sala de vânzări Behringer, în cadrul unei serii ce cuprinde 500 de documente referitoare la perioada în care Hitler a fost închis, ca şi o listă a vizitelor pe care le-a primit sau rapoartele administraţiei închisorii în care este înregistrată sosirea sa. Preţul de pornire este de 25.000 de euro pentru toate documentele.
Furth este un oraş de lângă Nuremberg, în care au avut loc marile adunări naziste din anii 1930, dar şi procesele de după război şi unde se desfăşoară periodic vânzări la licitaţie ale unor obiecte legate de Hitler. În septembrie 2009 au fost vândute la Nuremberg trei picturi în acuarelă, atribuite Fuhrerului, datate 1910 şi 1911. În aprilie 2009, aceeaşi casă de licitaţii, Weidler, a vândut alte două acuarele de acelaşi autor cu 32.000 euro, iar în 2006, tot la Nuremberg, o operă din tinereţe a viitorului dictator a fost achiziţionată cu 11 000 euro.
Un istoric crede că Hitler ar fi putut vizita Moscova, alături de Ribbentrop, în 1939
Un istoric rus a afirmat zilele trecute că liderul nazist Adolf Hitler ar fi putut vizita în secret Moscova în 1939, pentru a se întâlni cu dictatorul sovietic Iosif Stalin şi a asista la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, transmite Efe.
Alexandr Osokin, autorul mai multor cărţi pe tema celui de-al doilea război mondial, îşi bazează presupunerile pe listele recent descoperite în arhivele sovietice, ce cuprind numele persoanelor din delegaţia care în august şi septembrie 1939 l-a însoţit pe ministrul de externe nazist Joachim von Ribbentrop în vizitele sale la Moscova. Istoricul a ajuns la concluzia că listele cuprind cel puţin opt persoane din anturajul cel mai apropiat al lui Hitler, cum ar fi pilotul, fotograful, asistentul, ordonanţa, medicul şi stenograful personal aş acestuia. Totodată, el suspectează că singurele două femei din grup - „domnişoara Edith Kruger”, fără a-i fi menţionată funcţia, şi „secretara Hilde von Seef” - ar fi putut fi soţia „fuhrerului”, Eva Braun, şi sora ei, Ilse.
Totodată, în materialul scris legat de vizitele lui Ribbentrop, descoperit în arhive, apar două personaje care nu au fost niciodată menţionate în presă: mareşalul Wilhelm Keitel şi politicianul Karl Ernst Haushofer, unul dintre ideologii nazismului.
„Cea mai posibilă explicaţie referitoare la includerea unei părţi atât de importante a anturajului lui Hitler în delegaţia Ribbentrop este nici mai mult, nici mai puţin... decât prezenţa secretă în această delegaţie a „fuhrerului” însuşi, susţine autorul articolului.
