Germania a creat maşinăria care revoluţionează fuziunea nucleară

Miercuri, 04 Noiembrie 2015 00:00
Publicat în Mozaic

De mai bine de 60 de ani, savanţii îşi doresc o sursă de energie curată, inepuizabilă sub formă de fuziune nucleară. Datorită efortului echipei de cercetători de la Institutul Max Planck de Fizica Plasmei, savanţii cred că acestă dorinţă va deveni realitate, în scurt timp.

După mai mult de 1,1 milioane de ore de lucru, Institutul a finalizat cea mai mare maşină de fuziune nucleară din lume, numit stellarator. Savanţii au denumit constucţia, cu o mărime de 16 metri, W7-X. După mai mult de un an de experimente, inginerii, în sfârşit, sunt gata să pornească pentru prima dată maşina care a costat 1,1 miliarde de dolari, lucru care se va întâmpla mai devreme de finalul acestei luni. 

 

Calul negru al reactoarelor nucleare

 

Cunoscut în fizica plasmei drept “calul negru” al fuziunii nucleare, stellarator este nemaipomenit de greu de a fi construit. 

Cheia către un reactor nuclear de succes, de orice fel, este de a genera, limita şi controla o picătură de substanţă super-încălzită numită plasmă – un gaz ce se încălzeşte la mai mult de 100 de milioane de grade C. La această temperatură enormă, electronii sunt smulşi de pe atomii lor, formând ionii. În aceste condiţii extreme, forţele de respingere, care în mod normal fac ionii să ricoşeze unii de alţii, sunt înfrânte. În consecinţă, ionii fuzionează, generând energie în proces, şi astfel are loc fuziunea nucleară.

Până acum, savanţii au creat dispozitive numite Tokamak, care au funcţionat cel mai mult 7 minute, ceea ce face ca pulsul de plasmă să consume mai multă energie decât degajă. Destinaţia W7-X este să reuşească să controleze plasma pentru cel puţin 30 de minute, fapt care va fi o inovaţie. Ca amănunt, Tokamak-ul francez a înregistrat un record de 6 minute şi 30 secunde. 

Dacă W7-X reuşeşte, ar putea transforma complet comunitatea fuziunii nucleare şi stellaratoarele vor dobândi recunoaşterea mondială. „Lumea aşteptă să vadă dacă noi vom reuşi să prelungim timpul în care plasma e sub control şi după aceea să menţinem acest control suficient de mult pentru un puls de plasmă care să degaje mai multă energie decât consumă", afirmă David Gates, şeful laboratorului de fizică pentru stellarator de la Princeton Plasma Physics Laboratory.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu