Astronomii care analizau imagini ale galaxiei NGC 5194 obţinute de telescopul Chandra, o galaxie mică aflată în vecinătatea aşa-numitei "Galaxia Volbură" (Whirlpool Galaxy) sau NGC 5195, au identificat două valuri enorme de gaze superfierbinţi emise de gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei NGC 5194, aflată la distanţa de aproximativ 26 de milioane de ani lumină, conform BBC News.
Această descoperire, prezentată la cea de-a 227-a întrunire a Societăţii Astronomice Americane ce a avut loc în Florida, reprezintă un exemplu de "feedback" între o gaură neagră supermasivă şi galaxia în centrul căreia se află. "Suntem de părere că acest feedback împiedică galaxiile să devină prea mari", a susţinut Marie Machacek, de la Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian, co-autoare a studiului. "Însă, în acelaşi timp, poate constitui originea unor noi stele. Acest lucru demonstrează că găurile negre pot şi crea, nu doar distruge", a adăugat ea.
Găurile negre sunt cunoscute însă în special pentru "apetitul" lor colosal. Ele consumă fără discriminare, nori de gaze cosmice sau stele şi practic orice obiect cosmic care ajunge în apropierea lor. În timp ce o astfel de gaură neagră se hrăneşte, o parte din materia pe care o înghite este "regurgitată", în acest caz sub forma a două colosale valuri de energie. Gaura neagră din centrul galaxiei NGC 5194 a consumat probabil gazul rezultat din interacţiunea dintre galaxia mai mică şi vecina sa mai mare, NGC 5195, cu care se află în curs de coliziune. Pe măsură ce materia este absorbită de gaura neagră se acumulează un volum uriaş de energie care este apoi ejectat.
Coordonatorul studiului, Eric Schlegel de la Universitatea Texas din San Antonio, a explicat că, în acest caz, cea mai importantă observaţie este aceea că norii de hidrogen gazos, mai reci, din apropierea găurii negre, au fost împinşi de ejecţiile de gaze superfierbinţi, ce emit raze X, provenite din gaura neagră. Lumina roşu aprins, ce semnifică prezenţa hidrogenului, a fost detectată pe o fâşie îngustă chiar în faţa celei mai avansate dintre ejecţii, în imagini surprinse şi de un telescop din cadrul Observatorului Naţional Kitt Peak din Arizona.
Astrofizicienii sunt de părere că valurile observate reprezintă de fapt undele de şoc cosmice ale unei erupţii foarte vechi — echipa a calculat că, probabil, valul din spate a avut nevoie de aproximativ 3 milioane de ani pentru a ajunge în poziţia în care a fost detectat, iar cel dinaintea sa de până la 6 milioane de ani.
"Suntem de părere că aceste două valuri reprezintă rămăşiţele fosile a două explozii enorme prin care gaura neagră a expulzat o parte din materia înghiţită înapoi în spaţiul galactic", conform cercetătoarei Christine Jones, co-autoare a studiului, de la Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian. "Astfel de fenomene au un important efect asupra unei întregi galaxii", a adăugat Jones.
