Construirea şoselelor şi liniilor de cale ferată este considerată un indicator al progresului. Infrastructurile de transport le permit cetăţenilor o mai mare mobilitate, dar contribuie la reducerea speciilor de animale sălbatice din zonele respective, semnalează El Mundo.
Cotidianul spaniol prezintă în acest sens un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), realizat de cercetătorii spanioli de la Muzeul Naţional de Ştiinţe Naturale (MNCN-CSIC).
"Pe de o parte, mai multe animale sunt strivite de maşini, dar sunt şi animale care evită apropierea de şosea. Pe de altă parte, se poate întâmpla ca mediul să se degradeze şi animalele să nu mai stea în zonă sau să se producă un efect de barieră, adică animalele să nu mai treacă de cealaltă parte a şoselei, ceea ce, pe termen lung, poate conduce la izolare şi la pierderea diversităţii genetice", spune Aurora Torres, cercetător în cadrul MNCN şi autor principal al studiului.
Măsurând infrastructurile, "am ajuns la concluzia că sunt peste tot. În Europa, jumătate din teritoriul neurbanizat este la mai puţin de 1,5 kilometri distanţă de cea mai apropiată infrastructură de transport", semnalează Aurora Torres, într-o convorbire telefonică.
În cadrul acestui studiu s-a realizat o hartă europeană privind impactul infrastructurilor de transport, dar cele mai detaliate date se referă la Spania, care ocupă una dintre cele mai bune poziţii în contextul european.
Spania ocupă locul 29 printre cele 36 de ţări incluse pe lista privind distanţele medii faţă de cea mai apropiată infrastructură de transport. Cea mai gravă situaţie pentru animalele sălbatice, potrivit acestui criteriu, se înregistrează în Belgia, Luxemburg şi Olanda (ţări aflate în fruntea listei), iar cele mai favorabile situaţii sunt în Islanda, Norvegia şi Estonia.
Zonele îndepărtate sunt foarte importante pentru conservarea speciilor sălbatice. În cazul mamiferelor, pe 97,9% din teritoriul spaniol există efecte notabile ale infrastructurilor, iar în cazul păsărilor, aria de influenţă este de 55%, a precizat Torres.
Situaţia ar urma să se agraveze pentru că, potrivit estimărilor, peste 15 ani planeta noastră va avea mai mulţi kilometri de şosea asfaltată decât kilometrii care ne despart de Marte.
Potrivit calculelor, infrastructurile de transport ar urma să reducă populaţia de păsări cu 22%, iar pe cea de mamifere, cu 47%.
Studiul a pornit de la teza de doctorat a Aurorei Torres. "Primul capitol era axat pe dropie. Am evaluat impactul pe care construirea autostrăzii Radial 2 (R2) l-a avut asupra populaţiei de dropii, profitând de faptul că dispuneam de date anterioare", spune cercetătoarea.
De aceea, s-a putut analiza răspândirea dropiei "înainte, în timpul şi după construirea autostrăzii Radial 2". Analiza a cuprins perioada 1997-2009 şi, din punct de vedere geografic, a inclus Comunitatea Madrid şi o parte din provincia Guadalajara, în apropiere de două zone protejate.
Populaţia de dropii se redusese mult din diverse motive, printre care vânătoarea. De când s-a interzis vânătoarea de dropii, în anii 80, populaţia lor s-a refăcut treptat, dar habitatul lor continuă să fie ameninţat de folosirea pesticidelor.
În cadrul acestui studiu, s-a comparat comportamentul populaţiei de dropii în trei zone: aria de impact (la 2 kilometri distanţă de autostrada R2), o zonă intermediară (la 6 kilometri distanţă) şi una mai îndepărtată (la 10 kilometri distanţă).
"Am observat că în zona intermediară numărul indivizilor s-a menţinut mai mult sau mai puţin stabil. După ce a început să fie folosită autostrada, în zona de impact populaţia s-a diminuat într-un mod foarte semnificativ iar dropia evita o zonă de 700 de metri, în timp ce în zona mai îndepărtată s-a produs o creştere a numărului de indivizi", subliniază Aurora Torres.
Faptul de a concentra aproape toţi indivizii într-un singur loc "este periculos pentru că, pe lângă riscul de a se pierde diversitatea genetică, dacă se produce un incendiu, de exemplu, poate să dispară întreaga populaţie", potrivit expertei.
Cercetătorii analizează în acest studiu impactul asupra mai multor specii din Spania despre care ştiau că sunt vulnerabile la infrastructurile de transport, printre care dropia, linxul iberic, acvila imperială, lupul, ursul.
Una dintre concluzii este că dropia, acvila, linxul şi ursul obişnuiesc să evite primii 500 de metri din apropierea infrastructurilor. În cazul lupilor, şoselele nu afectează răspândirea acestora, dar creşte mortalitatea pentru că sunt striviţi de maşini.
