Până la 70% dintre elveţieni şi jumătate dintre toţi bărbaţii din Europa Occidentală au o legătură de rudenie cu faraonul egiptean Tutankhamon, pretind geneticieni elveţieni, potrivit The Times. Această constatare intervine după ce experţi de la Centrul de genealogie a ADN-ului (iGENEA) din Zurich au reconstruit ADN-ul prelevat din rămăşiţele mumificate ale conducătorului egiptean şi l-au comparat cu cel al bărbaţilor europeni din zilele noastre. Astfel, faraonul egiptean şi o bună parte din segmentul masculin al populaţiei din Elveţia au haplogrupul comun R1b1a2, ceea ce relevă un strămoş comun, care a trăit cu aproximativ 9500 ani în urmă în Caucaz. Aproximativ 70% dintre bărbaţii spanioli şi britanici, precum şi 60 % dintre cei francezi aparţin de asemenea grupului genetic al faraonului care a condus Egiptul cu mai bine de 3.000 de ani în urmă.
Semnificativ este faptul că la egiptenii moderni acest haplogrup este mai mic de 1%, remarcă Roman Scholtz, director al Centrului de iGENEA.
S-ar putea ca această descoperire să nu constituie chiar un motiv de bucurie pentru europeni, ştiindu-se că Tutankhamon avea o stare de sănătate precară. Se spune că ar fi suferit de buza cleft, picior strâmb şi anemie şi ar fi avut, de asemenea, şi malocluzie. Faraonul s-a născut dintr-o căsătorie între rude şi a murit la 19 ani.
Una din legende evocă un presupus „blestem al lui Tutankhamon”. Lordul Carnarvon, finanţatorul expediţiei lui Howard Carter şi cel care în 1922 a descoperit mormântul lui Tutankhamon în Egipt, a murit la 7 săptămâni după deschiderea oficială a sicriului sigilat. Odată cu el a murit şi câinele lui iar canarul i-a fost înghiţit mai înainte de o cobră. Cu două săptămâni înainte de decesul lui Carnarvon, scriitoarea engleză Marie Corelli avertizase asupra unor „consecinţe teribile” pentru oricine care intră în mormântul sigilat.
Potrivit unor date, şase din cele 26 de persoane care au fost prezente la deschiderea mormântului lui Tutankhamon nu au trăit nici zece ani după aceea. Atunci când în anii 1970 comorile lui Tutankhamon au fost expuse la San Francisco, un poliţist căruia i s-a încredinţat paza măştii mortuare a faraonului a încercat să obţină în instanţă despăgubiri pentru un accident vascular cerebral pe care l-a suferit, după cum pretinde el, ca urmare a „blestemului faraonului”. Cererea nu i-a fost însă satisfăcută.
Despre modul în care s-a realizat această cercetare relatează un film documentar ce va fi în curând difuzat de canalul Discovery.
