Doar cu câteva săptămâni ca tsunamiul să producă dezastrul nuclear din Japonia, China anunţa că lansează o tehonologie rivală, cu care va construi o reţea de reactoare mai sigure şi mai ieftine decât cele bazate pe uraniu şi care funcţionează pe bază de torium. Anunţul a trecut relativ neobservat atunci, dar acum, în urma celor întâmplate, capătă o cu totul altă semnificaţie. Dacă ceea ce afirmă China este adevărat, peisajul energetic global se va schimba definitiv.
Ceea ce spune Academia de Ştiinte chineză este că tehnologia se bazează pe reactoare alimentate cu torium şi sare lichidă. Toriumul drept combustibil a fost pentru prima dată încercat de oamenii de ştiinţă americani în anii 40, întrucât are o eficienţă în materie de neutroni superioară uraniului, are şi o rată de fisiune mai mare, cicluri de alimentare mai lungi şi nu are nevoie de tehnici costisitoare adiacente precum separarea izotopilor. Numai că avea un mare defect: nu producea plutoniu, esenţial pentru bombele nucleare. Mai târziu, în anii 60, amestecul minune ce stă la baza tehologiei pe care se laudă China că a brevetat-o, de torium şi sare lichidă, a fost făcut tot de oamenii de ştiinţă americani, de data aceasta de la Oak Ridge National Lab, dar guvernul american nu a fost interesat.
"Reactorul pe bază de torium are o rată de siguranţă uimitoare", îşi arată entuziasmul un fost inginer de la NASA, expert în torium, Kirk Sorensen, citat de dailytelegraph.co.uk. "Dacă începe să se supraîncălzească, un mic dop se topeşte şi sarea curge într-un recipient. Nu are nevoie de computere sau genul acela de pompe electrice care au fost distruse în Japonia de tsunami. Reactorul se salvează el însuşi. Operează la presiune atmosferică, deci nu ai genul acela de explozii de hidrogen cum au fost în Japonia. Reactoarele acestea pot trece fără probleme prin tsunami, n-ar avea nici o radiaţie scăpată de sub control", dă el detalii.
Toriumul este un metal de genul argintului, numit după zeul Nordului, Thor. Are şi el nevoie să fie bombardat cu neutroni, ca să declanşeze fisiunea nucleară, dar nu există nici o reacţie în lanţ. Fisiunea se opreşte în momentul în care nu mai sunt suficienţi neutroni care s-o alimenteze. Mai mult decât atât, toriumul poate arde reziduurile toxice nucleare, inclusiv cele de plutoniu, acţionând ca un eco cleaner. Toriumul este banal, multe ţări îl au în zăcăminte mari, dar fără să ştie cu adevărat ce se poate face cu el: un exemplu este Norvegia sau Marea Britanie, în care toriumul se găseşte în Þara Galilor. Acum a venit însă momentul lui de glorie, să păşească în scenă şi să schimbe peisajul energetic global pentru totdeauna.
