Multitudinea de fotografii “happy” pe care le vedem pe reţelele de socializare, ar putea crea percepţia că alţii sunt mai fericiţi decât noi. Problema şi mai mare este că fiecare dintre noi ar putea să creadă acelaşi lucru despre celălalt, când de fapt şi în realitate, lucrurile să nu stea chiar aşa.
În opinia profesoarei de yoga Dana Ţupa, acest paradox se întâmplă deoarece oamenii îşi construiesc aşa-zise standarde ale fericirii şi îşi compară în mod involuntar, de multe ori, fericirea lor cu a celor din jur. Adeoseori, putem ajunge să credem că alţii sunt mai fericiţi decât noi pentru că au ceea ce noi nu avem, fie că este vorba de copii, căsnicii, că sunt angajaţi sau liber profesionişti, comparativ cu noi, că ne-am născut în România şi nu într-o ţară cu standarde mai înalte de civilizaţie, etc.
“Atunci când încercăm să dăm o formă materială iubirii şi să o plasăm pe o scară de valori, nu mai putem vorbi de fericire, ci de standarde. Standardele nu ne oferă niciodată fericire, ci ne aduc mai multe dorinţe şi nevoi. Vom deveni dependenţi de standarde, iar cu cât vom căuta pseudo-fericirea prin satisfacerea nevoilor cotidiene, cu atât mai mult creăm premisele de a ne afunda în nefericire. Marii maeştri ai Planetei, începând de la Iisus, Mahomed sau Buddha, au înţeles secretul fericirii, iar acela este independent de nevoile lumeşti. Marii maeştri spirituali au înţeles că fericirea este o stare de beatitudine, pe care ne-o putem induce prin cultivarea recunoştinţei şi a liniştii din viaţa noastră, a unei practici spirituale constante şi a dorinţei constante de a evolua pe plan personal, nu doar profesional”, explică Dana Ţupa
Cum putem cultiva fericirea
1. Exerciţiul recunoştinţei. Practicat zilnic de milioane de oameni de pe planetă, exerciţiul recunoştinţei este perfect pentru a-ţi începe ziua, aducând la suprafaţa conştientului, DE CE-urile pentru care simţim sau am putea simţi din ce în ce mai multă mulţumire în viaţa noastră.
“Mintea obişnuită se gândeşte mereu la ceea ce crede că îi lipseşte pentru a fi fericiţi, însă sufletul nostru nu are nevoi, el este însuşi fericirea. Din cauză că ne axăm atenţia mult prea mult pe raţiune şi mai puţin pe sentimente pure, nu ne putem auzi inima atunci când ne spune că este fericită aşa cum este şi că aceea este starea ei naturală. Ca să nu uităm niciodată darurile minunate cu care am fost înzestraţi, putem face o listă a lucrurilor pentru care suntem recunoscători, iar percepţia noastră falsă se va fi schimbat într-o clipită. Sunt milioane de lucruri pentru care am putea fi recunoscători zilnic: pentru că putem merge, vorbi, auzi, vedea, pentru că avem o familie care ne iubeşte, pentru că avem un cămin, un loc de muncă, pentru că afacerea noastră merge mai bine ca anul trecut, pentru că avem prieteni, pentru oamenii pe care îi putem ajuta zi de zi, pentru sănătatea noastră şi a copiilor noştri, sau pentru că viaţa ne forţează să învăţăm lucruri noi, în procesul autodepăşirii şi evoluţiei etc.”, explică profesoara de yoga.
2. Lista cu lucrurile fericite. În fiecare seară, profesoara yoga ne recomandă să identificăm cel puţin un lucru care ne-a adus fericirea în ziua tocmai încheiată. Cel mai dificil va fi atunci când încheiem o zi grea, dar chiar şi atunci va fi necesar să găsim cel puţin un motiv sau situaţie, care ne-a adus măcar mulţumire profundă, dacă nu fericire. Acest exerciţiu este diferit de cel al recunoştinţei, care ne face conştienţi de cele ce avem deja şi se focalizează pe capacitatea noastră de a găsi resurse optime chiar şi în situaţii dificile de viaţă, de a cultiva constant o stare de mulţumire şi de bine interior.
“Cele două exerciţii sunt absolut simple şi extrem de eficiente. Practic, dacă nu avem la dispoziţie sau nu dorim să alocăm timp meditaţiei, putem face toate acestea în timp ce ne îmbrăcăm să mergem la serviciu, ne facem duş, sau pur şi simplu, atunci când ne pregătim cina”, conchide profesoara de yoga.
