Modificările climatice, manifestate prin fenomene precum albirea coralilor, topirea gheţarilor şi incendii extreme, ameninţă de aproape două ori mai multe situri naturale din patrimoniul mondial în raport cu situaţia existentă în 2014, au anunţat recent reprezentanţii Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), care au îndemnat comunitatea internaţională să adopte "acţiuni urgente" pentru conservarea acestor "comori", informează AFP.
Dintre cele 241 de situri naturale incluse în patrimoniul mondial UNESCO, 62 sunt de acum înainte "ameninţate de modificările climatice", faţă de cele 35 de situri ce erau ameninţate în 2014, data la care a fost publicat precedentul buletin intitulat "Orizontul patrimoniului mondial", întocmit de IUCN.
"Acest raport transmite un mesaj clar delegaţilor reuniţi la Bonn (care participă la cea de-a 23-a conferinţă pentru climă organizată de ONU, n.r.): modificările climatice acţionează cu rapiditate şi nu ocolesc cele mai preţioase comori ale planetei noastre", a comentat Inger Andersen, directorul general al IUCN, într-un comunicat de presă.
"Amploarea şi ritmul cu care se degradează patrimoniul nostru natural subliniază nevoia unor acţiuni şi angajamente naţionale urgente şi ambiţioase pentru a implementa Acordul de la Paris", a adăugat ea.
Recifele din Marea Barieră de Corali din Australia, regiunea costieră din Belize şi atolul Aldabra din Seychelles, afectate de creşterea temperaturii mării, care îi face să sufere fenomenul de albire, se numără printre cele mai periclitate ecosisteme de pe planetă.
Într-o situaţie similară se află şi gheţarii, a căror topire se dovedeşte îngrijorătoare în special în parcul naţional Kilimanjaro din Tanzania şi în regiunea Jungfrau-Aletsch din Alpii elveţieni.
Modificările climatice au, de asemenea, un impact negativ asupra zonelor umede, terenurilor joase din delte şi a anumitor ecosisteme vulnerabile la incendii, potrivit aceluiaşi raport, care estimează că încălzirea climei generează un "risc potenţial" pentru alte 55 de situri naturale din patrimoniul UNESCO.
17 situri au fost clasate pe lista obiectivelor "critice"
Întrucât aceste situri joacă un rol "crucial pentru economiile din zonă şi pentru mijloacele de subzistenţă locale", distrugerea lor "poate avea consecinţe devastatoare, care pot să depăşească frumuseţea lor excepţională şi valoarea lor naturală", a subliniat Tim Badman, directorul programului "Patrimoniul mondial" din cadrul IUCN.
"În parcul naţional Huascaran din Peru, de exemplu, topirea gheţarilor are un impact major asupra aprovizionării cu apă şi contaminează apa şi solul cu metale grele, ce erau în trecut captive în gheaţă", a adăugat acelaşi expert.
Însă, deşi modificările climatice reprezintă "ameninţarea cu cel mai rapid ritm de creştere", ele se clasează doar pe locul al doilea în topul pericolelor, fiind depăşite de cele generate de speciile invazive. Turismul, dezvoltarea infrastructurilor (drumuri, baraje, mine), vânătoare, poluarea şi eficienţa gestionării siturilor au, de asemenea, un anumit impact asupra programelor de conservare a naturii.
Ţinând cont de toţi aceşti factori, IUCN a clasificat 17 situri (7%) pe lista obiectivelor naturale "critice", printre care se află parcul naţional american Everglades şi rezervaţia naturală a fluturilor monarh din Mexic. Alte 12 se află în Africa, precum lacul Turkana din Kenya şi parcul Virunga din Republica Democratică Congo.
Marea Barieră de Corali face parte dintre cele 70 de situri (29%) care generează "îngrijorări crescute", la fel ca Machu Picchu din Peru, lacul Baikal din Rusia şi insulele Galapagos. Perspectivele pentru 64% din siturile naturale sunt "bune" sau "bune cu anumite îngrijorări". Procentele pentru aceste ultime două categorii sunt similare celor din 2014.
Deşi 12 situri — majoritatea din Europa, precum pădurea poloneză Bialowieza — au suferit o degradare a nivelului lor de clasificare, IUCN a evocat, totuşi, şi anumite "succese".
Astfel, nivelul de clasificare pentru 14 situri s-a ameliorat, în special cel al parcului Comoe din Coasta de Fildeş, unde restabilirea populaţiilor de elefanţi şi de cimpanzei a permis ieşirea acestui sit din categoria obiectivelor naturale aflate în pericol "critic".
