Oamenii de ştiinţă care lucrează cu cel mai mare accelerator de particule din lume, la CERN, lângă Geneva, au anunţat că sunt mai aproape decât oricând de descoperirea secolului în fizică, observarea în premieră a bosonului lui Higgs, piesa lipsă supranumită şi "particula lui Dumnezeu", despre care se crede că ar conferi masă tuturor elementelor, conform LiveScience.com.
Cercetătorii de la CERN au anunţat marţi că au întocmit o "listă scurtă" cu locurile unde ar putea să se ascundă bosonul lui Higgs, şi au obţinut şi o serie de indicii că se află aproape de descoperirea sa.
"Cred că ne aflăm foarte aproape", susţine Vivek Sharma, fizician la University of California, San Diego, şi coordonatorul echipei de cercetători aflaţi în căutarea bosonului la CERN. "Am obţinut deja o serie de rezultate, dar sunt doar urmele proaspete lăsate de particula lui Dumnezeu şi nu chiar particula în sine", a mai adăugat el.
Anunţul confirmării empirice a existenţei bosonului lui Higgs este aşteptat de mulţi ani de comunitatea ştiinţifică. Deşi anunţul făcut marţi nu confirmă existenţa acestei particule, el păstrează optimismul la un nivel ridicat, indicând faptul că descoperirea este aproape. "Este ceva cu adevărat extraordinar şi cred că putem fi cu toţii mândri de munca noastră", a comentat şi Fabiola Gianotti, fizician CERN şi purtător de cuvânt pentru experimentul ATLAS din cadrul CERN, experiment ce are drept obiectiv confirmarea sau infirmarea existenţei misterioasei particule.
45 de ani de cercetări
Bosonul lui Higgs se crede că este legat de un câmp energetic (câmpul lui Higgs) ce le conferă tuturor celorlalte particule o masă. În mod ironic, fizicienii nu dispun de nicio estimare a masei pe care ar putea să o aibă particula care conferă masă tuturor celorlalte particule, aşa că au avut de examinat o plajă foarte largă de posibilităţi în căutarea sa.
Pornind de la o serie de date obţinute în cadrul experimentelor CMS şi ATLAS de la CERN, oamenii de ştiinţă susţin că au eliminat o mare parte din posibilele mase ale bosonului lui Higgs, rămânând doar o serie mică de posibilităţi. "Cu datele obţinute în cursul acestui an am putut elimina o plajă vastă de posibile mase şi am rămas cu o mică fereastră spre o regiune care este şi cea mai interesantă dintre toate", a comentat Jonas Strandberg, cercetător în cadrul CERN.
Fizicienii au ajuns la concluzia că masa particulei lui Dumnezeu ar trebui să se afle în intervalul dintre 114,4 şi 131 gigaelectronvolţi (GeV). Pentru comparaţie, masa unui proton este de 1 GeV. Fizicienii sunt aproape siguri că bosonul lui Higgs nu poate exista în afara acestui interval.
În cadrul acestui interval, cercetătorii din cadrul experimentului ATLAS au anunţat că au descoperit un posibil semnal de la bosonul lui Higgs în jurul valorii de 126 GeV, însă datele obţinute nu sunt suficient de concludente pentru a putea certifica descoperirea.
Însă nu va mai dura mult până când fizicienii vor afla cu certitudine dacă particula lui Dumnezeu chiar există şi care este masa sa. "Ştim că ne apropiem din ce în ce mai mult. Avem nevoie doar de ceva mai mult date. Cred că datele pe care le vom aduna în cursul anului 2012 ne vor certifica un răspuns cu privire la existenţa bosonului lui Higgs", a mai adăugat Strandberg pentru LiveScience.
Acceleratorul de particule al CERN este o buclă ovală închisă, subterană, lungă de 27 de kilometri. În interiorul său, fascicule de protoni sunt accelerate până la viteze apropiate de cea a luminii în aşteptarea producerii coliziunilor care eliberează mari cantităţi de energie şi duc la formarea unor noi particule subatomice, dintre care unele foarte exotice, printre care ar putea fi şi bosonul Higgs. Noile rezultate au fost publicate după analizarea a peste 500 de mii de miliarde de coliziuni proton cu proton în cadrul acceleratorului.
Existenţa bosonului lui Higgs şi a câmpului lui Higgs a fost o predicţie teoretică lansată în 1964 de fizicianul Peter Higgs. Deşi mecanismul lui Higgs de explicare a felului în care particulele au căpătat masă este cel mai bun mecanism teoretic gândit până în prezent, el nu poate fi confirmat până la descoperirea bosonului ce-i poartă numele.
