Natura poate distruge şi, ironic, o poate face cu o eficienţă mult superioară mijloacelor umane. Dezastrele naturale sunt rare, dar atunci când se întâmplă, suplinesc cu succes potenţialul distructiv al războaielor, făcând pagube colosale atât în rândul vieţilor omeneşti, cât şi de ordin material. Iată câteva astfel de demonstraţii de forţă din istoria relativ recentă.
2. Revărsarea Râului Galben, China – sept.- oct. 1887
Râul Galben (Huang He) din China este predispus revărsării, din pricina teritoriului neted şi întins aflat de o parte şi de cealaltă a sa. Inundaţiile provocate în 1887 de Râul Galben au devastat această zonă, omorând între 900.000 şi 2.000.000 oameni. Potopul din acel an a reprezentat unul dintre cele mai groaznice catastrofe din istoria cunoscută. Timp de secole, fermierii care au locuit în apropierea Râului Galben au construit diguri pentru a reţine apele umflate din cauza aluviunilor acumulate pe fundul râului. În anul 1887, patul aflat în creştere al acestuia, coroborat cu mai multe zile de ploaie torenţială, au venit de hac digurilor, provocând o inundaţie masivă. Se crede că apele Râului Galben au pătruns mai ales prin digurile din Huayankou, aproape de oraşul Zhengzou din provincia Henan. Din pricina câmpiilor joase din zonă, potopul s-a propagat foarte rapid prin tot nordul Chinei, acoperind o suprafaţă estimată la 80.000 kilometri pătraţi şi distrugând centre agricole şi comerciale. În urma inundaţiei, două milioane de persoane au rămas pe drumuri. Pandemiile şi lipsurile ulterioare nenorocirii se crede că au curmat tot atâtea vieţi pe cât a făcut-o evenimentul în sine. A fost una dintre cele mai teribile inundaţii din istorie, care avea să fie însă detronată la scurt timp de un nou cataclism asemănător.
1. Inundaţiile din China – iulie - noiembrie 1931
Seria de inundaţii care a avut loc în China Centrală în anul 1931, pe perioada decadei Nanjing, este considerată, la modul general, cel mai devastator cataclism natural despre care au existat vreodată date şi cu siguranţă cel mai important dezastru al secolului XX. Pierderile umane din urmă inundaţiilor din 1931 au fost estimate între 3,7 şi 4 milioane de victime. Între anii 1928 şi 1930, o secetă teribilă a precedat potopul. Conform unor atestări, o vreme anormală a început în centrul Chinei în iarna lui 1930. Ninsorile masive din iarnă au fost urmate de dezgheţul primăverii, care a venit cu ploi abundente ce au ridicat şi mai mult nivelul Râului Galben. Ploaia s-a înteţit în iulie şi august 1931. Numai în iulie au lovit şapte cicloane. Acest lucru a determinat inundaţii uriaşe ca urmare a umflării râurilor Galben, Yangtze şi Huai. Râul Galben, al cărui nivel a crescut până la 30 de metri, a ucis între unul şi două milioane de oameni, inundând 87 km pătraţi şi lăsând 80 milioane de oameni fără case. Yangtze a ucis 145.000 de persoane şi a afectat 28,5 milioane. În final, Huai, al cărui nivel a crescut cu 16 metri, a ucis mai mult de 200.000 de oameni.
