Calota de gheaţă ce acoperă Polul Nord va dispărea mai repede decât ne aşteptăm, iar în 2017 sau 2018 vom putea traversa această zonă cu vaporul, susţine cercetătorul britanic Peter Wadhams, de la Universitatea Cambridge, expert în fenomenul încălzirii globale.
În ultimii ani, Wadhams a apărut de mai multe în public şi a declarat că situaţia de la Polul Nord este extrem de îngrijorătoare şi că stratul de gheaţă se topeşte mai repede decât se credea. Mai mult, acesta a avansat şi teoria potrivit căreia în preajma anului 2016 gheaţa din Arctica se va topi de tot. Faptul că acest lucru nu s-a petrecut încă i-a adus o serie de critici. Expertul nu cedează însă şi continuă să susţină că Polul Nord va rămâne fără gheaţă.
''Este o tendinţă clară spre (nivelul n.r.) zero în ceea ce priveşte stratul de gheaţă din perioada de vară. Însă evenimentele din fiecare an pot adăuga gheaţă sau pot îndepărta o parte din ea. Totuşi, tendinţa generală este foarte puternică şi merge în jos. Majoritatea cercetătorilor se aşteaptă ca acest an să înregistreze un record negativ în privinţa grosimii stratului de gheaţă de vară de la Polul Nord. Anul următor, sau cel de după, cred că acesta nu va mai exista deloc. Se va putea trece cu vaporul peste Polul Nord'', susţine omul de ştiinţă într-un interviu acordat The Guardian.
''Vor mai fi circa un milion de kilometri pătraţi de gheaţă în Arctica vara, dar aceştia vor fi concentraţi în diverse locuri de-a lungul Pasajului de Nord-Vest şi pe porţiuni de pe coasta canadiană. Când spun ''fără gheaţă'' mă refer la bazinul central din Arctica, ce va fi lipsit de gheaţă şi cred că acest lucru se va petrece în vara lui 2017 sau 2018'', a completat Wadhams.
În ceea ce priveşte urmările, specialistul este de părere că acestea vor fi ''profunde'', ''afectând întreaga planetă şi populaţie'', în special prin înmulţirea exponenţială a fenomenelor meteo extreme.
''Gheaţa reflectă circa 50% din radiaţiile solare. Prin comparaţie, apa mării reflectă sub 10%. Aşa că, dacă gheaţa va fi înlocuită de apă, care este mai întunecată, mult mai multă căldură solară va fi absorbită de ocean, iar planeta se va încălzi şi mai rapid decât în prezent'', a explicat omul de ştiinţă pentru sursa citată. De asemenea, curenţii de aer din zona oceanică, ce vor trece prin această zonă, nu vor mai fi răciţi de gheaţă şi vor ajunge pe uscat deja calzi. Ca rezultat se va topi şi mai multă gheaţă.
''Aceste efecte pot accentua cu 50% impactul încălzirii globale produse de creşterea emisiilor de carbon'', mai atrage atenţia specialistul care spune că în acest moment Polul Nord pierde ''circa 300 de kilometri cubi de gheaţă pe an'', ceea ce contribuie la creşterea nivelului apei, la care se adaugă şi topirea gheţii din Antarctica.
În acest sens, Wadhams este de părere că nivelul apei va creşte ''cu unul până la doi metri'' în acest secol, contrazicând astfel estimările Grupului interguvernamental de experţi în evoluţia climei (Intergovernmental Panel on Climate Change IPCC), care estimează o creştere de 60-90 centimetri.
Potrivit lui Peter Wadhams, singura şansă pe care o mai are în prezent omenirea de a încetini considerabil fenomenul încălzirii globale este ''găsirea unei căi de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă odată ce a ajuns acolo''.
Peter Wadhams şi-a petrecut întreaga carieră în zona arctică unde a făcut peste 50 de călătorii, unele dintre ele în submarine, sub calota polară. Considerat unul dintre primii oameni de ştiinţă care a demonstrat că stratul de la gheaţă de la Polul Nord se subţiază şi se micşorează, Peter Wadhams a fost directorul Institutului Scott Polar din Cambridge între anii 1987 şi 1992 şi este profesor de fizică oceanică la Cambridge din 2001. Cartea sa, ''A Farewell to Ice'', care va apărea în 1 septembrie, spune povestea din spatele concluziilor sale legate de tendinţa alarmantă de topire a calotei de gheaţă de la Polul Nord şi descrie consecinţele acesteia pentru întreaga planetă.
