60% dintre români susţin că au primit ştiri false de la prietenii apropiaţi, iar în aproape 80% dintre cazuri aceste informaţii au fost transmise în special pe Facebook, relevă un studiu realizat de iSense Solutions.
Potrivit unui comunicat al companiei transmis AGERPRES, "studiul arată că 60% dintre români susţin că au primit ştiri false chiar de la prietenii apropiaţi, 49% de la colegii de şcoală sau serviciu, 39% de la cunoscuţi şi 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informaţii au fost transmise în special pe Facebook (79%) şi prin viu grai (68%), dar şi pe email (31%) şi messenger (26%)". Deşi Facebook este principala lor sursă de informaţii online, cei mai mulţi români din mediul urban consideră că acesta este, în acelaşi timp, şi canalul cu cele mai multe ştiri false, iar doar jumătate dintre români, atunci când află o ştire care îi interesează, verifică de cele mai multe ori şi din alte surse dacă aceasta este adevărată, arată sursa citată.
Conform datelor iSense Solutions, românii urmăresc ştirile în special la TV (90%) şi pe internet (89%), următoarele canale în topul preferinţelor lor fiind radioul (58%), aplicaţiile mobile de ştiri (37%) şi ziarele şi revistele tipărite (30%). Bărbaţii, mai mult decât femeile, urmăresc ştiri la radio (64% vs 52%) şi prin aplicaţii mobile (41% vs 32%). Pe internet, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de ştiri (64%), e-mailul (58%), Google (55%) şi ziarele sau revistele online (47%). Cele care conţin cele mai multe ştiri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele/revistele tipărite sau online (61%) şi TV-ul (59%), mai arată sursa citată.
Domeniile care prezintă cel mai mare interes pentru persoanele care urmăresc ştiri sunt ştirile naţionale (93%), vremea (93%), educaţie şi sănătate (81%), ştiri locale (87%) şi divertisment (83%). În acelaşi timp, domeniile cu cele mai multe ştiri false sunt considerate: politica (87%), evenimente mondene / celebrităţi (83%), domeniul financiar / afaceri / economie (57%) şi ştirile naţionale (54%). Potrivit datelor iSense Solutions, 94% dintre cei care urmăresc ştiri spun că împărtăşesc ştirile care îi interesează cu alte persoane, în mod direct — faţă în faţă (83%) sau la telefon (61%), precum şi prin postări/distribuiri pe reţelele de socializare (52%). 82% dintre români consideră că pentru a fi credibilă o ştire trebuie să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile şi informaţiile, 58% sunt de părere că o ştire credibilă nu apare într-o publicaţie sponsorizată de entităţi cu interese — spre exemplu, ştiri politice în publicaţii / canale sponsorizate de partide politice, iar peste 50% consideră că aceasta trebuie să conţină fotografii drept dovezi, să includă multe detalii şi să apară într-o publicaţie prestigioasă, de încredere.
În ceea ce priveşte sursele pe care românii verifică veridicitatea unei ştiri, sunt preferate Google (62%), site-urile de ştiri (46%), TV-ul (40%) şi ziarele/revistele online (39%). Totodată, 65% dintre români consideră că cei responsabili să se asigure că în presă sau pe internet nu apar ştiri false sunt conducătorii trusturilor de presă, 60% — managerii companiilor care gestionează conţinutul online, 53% — organizaţiile profesionale, iar 32% — oamenii care obişnuiesc să împărtăşească informaţii cu ceilalţi. "Deşi românii par conştienţi de expunerea lor la ştiri false — 9 din 10 susţinând că li se întâmplă să descopere că o ştire pe care iniţial o considerau adevărată este falsă—, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informaţiilor, chiar şi înainte de a le împărtăşi altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleaşi canale pe care au descoperit ştiri false, însă le scade încrederea în ele", afirmă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions, citat în comunicat.
„Cu acest studiu, ne-am propus să analizăm şi modul în care românii sunt expuşi la ştiri false chiar de către cei apropiaţi. Astfel, ne-a surprins faptul că majoritatea dintre ei spun că şi-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor au împărtăşit cu ei ştiri false, primind astfel de informaţii chiar de la prietenii apropiaţi. Totuşi, acest comportament nu este cauzat de rea voinţă, ci de faptul că nu obişnuim să verificăm veridicitatea ştirilor, în special în contextul unui flux imens de informaţii cu care suntem asaltaţi pe mai multe device-uri şi canale", adaugă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.
Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eşantion de 800 de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, care urmăresc ştirile, indiferent de domenii şi canalele utilizate. Marja de eroare este de +/-3,46%, la un nivel de încredere de 95%, precizează sursa citată.
