Aproape una dintre trei persoane suferă din cauza valurilor mortale de caniculă, iar procentul riscă să crească astfel încât aproape jumătate din populaţia lumii va fi afectată de căldura extremă până în anul 2100 chiar dacă nivelul de emisii de gaze cu efect de seră ce stau la baza schimbărilor climaterice va fi redus în mod considerabil, informează Fundaţia Thomson Reuters care citează un studiu publicat recent de o echipă de oameni de ştiinţă din Statele Unite.
În plus, dacă ritmul emisiilor de gaze cu efect de seră se va menţine la nivelul actual, trei din patru persoane din lume vor fi afectate de valurile mortale de caniculă până la sfârşitul secolului, se mai arată în cercetarea publicată în jurnalul "Nature Climate Change".
"Oamenii vorbesc la timpul viitor despre schimbările climaterice, însă ceea ce am înţeles din această lucrare este că acest lucru se întâmplă deja — şi în mod evident va fi mult mai rău", susţine Camilo Mora, autorul principal al studiului şi profesor de geografie la Universitatea Manoa din Hawaii.
Potrivit unor exemple ale cercetătorilor, până în anul 2100, oraşul New York riscă să se confrunte cu circa 50 de zile cu temperaturi şi umiditate situate peste pragul la care au fost înregistrate anterior decese. De asemenea, în oraşele din sudul Statelor Unite, precum Orlando şi Houston, valurile mortale de caniculă s-ar putea prelungi pe aproape toată durata verii.
Zonele tropicale, însă, se vor confrunta cu cel mai mare risc. În aceste regiuni temperaturile se situează deja la limita de pericol, iar temperaturile sunt ridicate aproape pe toată perioada anului, nu doar în timpul verii.
"Încălzirea de la poli a fost una dintre schimbările climaterice cele mai importante. Însă, studiul nostru arată că încălzirea de la tropice va reprezenta cel mai mare risc", a subliniat Iain Caldwell, coautor al raportului şi cercetător la universitatea amintită. Pe fondul temperaturilor care sunt deja ridicate, "o simplă creştere aproape insesizabilă a temperaturilor ar putea face ca situaţia să devină mortală la tropice", susţine acesta într-o declaraţie.
Mora notează în cadrul studiului că impactul creşterii temperaturilor nu se va limita la sporirea ratei mortalităţii. "Oamenii vor fi nevoiţi să ia pauze mai lungi pentru a face faţă căldurii şi să compenseze apoi prin mai multe ore de muncă", a explicat acesta într-un interviu acordat pentru sursa citată. Rata mortalităţii cauzată de valurile de caniculă "subliniază de asemenea incapacitatea multora dintre guverne de a-şi permite costul pe care îl implică adaptarea", a subliniat acesta.
Studiul realizat la Universitatea din Hawaii a luat în considerare aproape 2.000 de evenimente mortale survenite începând din anul 1980 şi s-a concentrat pe mai bine de 780 de cazuri bine documentate din 164 de oraşe — de la Londra şi Sydney la Sao Paulo — din 36 de ţări. Printre aceste evenimente se numără valul de caniculă din Europa din 2003 care a dus la pierderea a aproape 70.000 de vieţi omeneşti, un alt eveniment similar produs în 2010 la Moscova în urma căruia au murit circa 10.000 de persoane şi perioada cu temperaturi foarte ridicate din 1995 din oraşul american Chicago, care a răpus 700 de oameni.
Studiul a identificat nivelurile limită de căldură şi umiditate asociate care au condus, laolaltă, la pierderea de vieţi omeneşti şi a contribuit la alcătuirea unor proiecţii pe baza acestora cu privire la valurile de căldură viitoare, în condiţiile în care temperaturile continuă să crească pe fondul schimbărilor climaterice. Potrivit lor, suprafaţa lumii în care se înregistrează astfel de praguri timp de 20 sau mai multe zile pe an a crescut şi se aşteaptă să urmeze o tendinţă ascendentă chiar şi în condiţiile unei reduceri considerabile a emisiilor de gaze cu efect de seră, după cum susţin cercetătorii. "Este îngrijorător cât de frecvente sunt deja aceste situaţii mortale", a precizat Farrah Powell, coautoare a studiului.
Când căldura şi umiditatea din mediul înconjurător depăşesc temperatura internă a organismului — circa 37 de grade Celsius — corpul persoanei afectate nu reuşeşte să elimine excesul de căldură. Umiditatea crescută scade eficacitatea fenomenului de transpiraţie şi se poate ajunge la o creştere a căldurii corporale ce afectează negativ principalele organe interne, muşchii şi creierul, atrag atenţia oamenii de ştiinţă, mai arată sursa citată.
"Schimbările climaterice au adus umanitatea pe un drum periculos, ce va deveni din ce în ce mai periculos şi dificil de traversat în cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt abordate cu mai mai multă seriozitate", a subliniat Mora. "Rămânem fără soluţii eficiente pentru viitor", a avertizat acesta adăugând că "în ceea ce priveşte valurile de caniculă opţiunile noastre se situează în prezent între rele şi teribile".
