Parlamentul ungar a adoptat marţi o nouă serie de impozite indirecte care afectează companiile străine, dar şi toate aspectele vieţii cotidiene, în continuarea taxelor speciale introduse de autorităţile de la Budapesta după 2010, transmite AFP.
O nouă „taxă pe săpun” precum şi o prelungire a „taxei pe chipsuri” au fost adoptate, în timp ce rata superioară a taxei pentru veniturile din publicitate ale mass media a fost majorată de la 40 la 50%. Grupul RTL, filiala germană a grupului de media Bertelsmann, este vizat în mod special de această super-taxă pe veniturile din publicitate. Pachetul prevede şi o altă măsură care afectează mai ales companiile străine, o taxă de până la 6% din cifra de afaceri a supermarketurilor cu vânzări mai mari de 300 de miliarde de forinţi (aproximativ un miliard de euro). Impozitul a fost denumit „taxa Tesco” după numele grupului britanic de distribuţie care se confruntă cu dificultăţi pe piaţa din Ungaria.
În schimb, cuplurile care se căsătoresc vor primi scutiri de taxe de până la 5.000 de forinţi pe an, iar ajutoarele sociale pentru familiile cu doi copii vor creşte treptat. De asemenea, taxa pe Internet, cuprinsă iniţial în acest pachet de măsuri, a fost retrasă de Viktor Orban în urma protestelor de stradă.
Pachetul fiscal a fost adoptat cu 128 de voturi pentru şi 30 contra în condiţiile în care Parlamentul de la Budapesta este dominat de partidul conservator Fidesz al premierului Viktor Orban.
La izbucnirea crizei financiare globale în toamna lui 2008, Ungaria a devenit prima ţară membră a UE care a cerut ajutorul instituţiilor financiare internaţionale. Autorităţile de la Budapesta au împrumutat atunci 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. După victoria sa la alegerile din 2010, Viktor Orban a înmulţit taxele speciale pentru a reduce deficitul bugetar.
