Apãrãtorii mediului sperau într-o lege bunã ºi clarã, dar proiectul risca sã bage zâzanie între statele membre ale UE. În consecinþã, Comisia (Europeanã) de la Bruxelles a renunþat sã mai stabileascã o lege la nivel european pe tema explorãrii ºi exploatãrii petrolului ºi gazelor de ºist, preferând sã facã o simplã "recomandare" care sã nu angajeze cu nimic capitalele europene. Anunþul oficial a fost fãcut pe data de 22 ianuarie cu ocazia prezentãrii "pachetului energie - climã".
Aceastã decizie îi este defavorabilã lui Janez Potocnik, comisarul european pentru probleme legate de mediu, care voia sã limiteze impactul ecologic al fracturãrii hidraulice a rocilor bogate în petrol ºi gaze de ºist. Domnul Potocnik era susþinut de eurodeputaþi ºi, cu mai puþinã tragere de inimã, de unele state, precum Franþa ºi Germania. Prima a interzis fracturarea hidraulicã pe teritoriul sãu începând din data de 13 iulie 2011. Cea de-a doua interzice acest lucru în zonele bogate în apã.
În schimb, proiectul se izbea de opoziþia durã a unor þãri ca Regatul Unit, Polonia sau România, doritoare, ca ºi Statele Unite de altfel, sã îºi exploateze resursele necovenþionale ca sã dispunã de o energie ieftinã.
"Nu este nevoie de reglementãri suplimentare"
Prins între ciocan ºi nicovalã, José Manuel Barroso, preºedintele Comisiei Europene ºi echipa sa au elaborat o simplã recomandare. "De exemplu, numeroase legi legate de mediu pe tema apei ºi a deºeurilor minerale permit deja reglementarea explorãrii ºi exploatãrii gazelor de ºist", a explicat ºeful comisiei. "În aceastã situaþie, nu mai este nevoie de o reglementare suplimentarã".
Documentul, prezentat pe 22 ianuarie ºi pe care "Le Monde" ºi l-a putut procura, preferã aºadar sã fixeze o serie de "principii comune minime" având drept scop armonizarea condiþiilor de extracþie a hidrocarburilor neconvenþionale. Pornind de la acest punct, fiecare guvern este liber sã hotãrascã. ªi sã legifereze, dacã doreºte.
Viitoarea recomandare preconizeazã o evaluare aprofundatã a impactului ecologic al fiecãrui proiect înaintea acordãrii avizului de explorare ºi exploatare, precizând totodatã criteriile ce trebuie avute în vedere înaintea lansãrii producþiei.
"Locul nu poate fi ales decât dacã studiul de risc demonstreazã cã, în urma injectãrii directe a pânzei freatice subterane, fracturarea hidraulicã nu provoacã un volum mare de agenþi poluanþi", subliniazã documentul, care precizeazã totodatã anumite "cerinþe operaþionale" menite sã reducã impactul pe care tehnicile folosite în vederea extracþiei hidrocarburilor l-ar avea asupra mediului ºi, mai ales, asupra apei. Printre altele, textul sugereazã necesitatea informãrii locuitorilor din zonã atunci când sunt sau nu folosite anumite substanþe chimice pe un teren: "O transparenþã sporitã ar trebui sã faciliteze acceptarea de cãtre populaþie" a acestor tehnologii, sperã recomandarea.
Sprijin puternic pentru a evita legiferarea de la Bruxelles
Pe de altã parte, Comisia Europeanã doreºte sã sublinieze riscurile pe care le implicã extracþia gazelor de ºist, regretând lipsa de consonanþã a capitalelor europene pe marginea acestui subiect. "Experþii sunt de acord sã recunoascã faptul cã gazele de ºist au un mai mare impact asupra mediului comparativ cu extracþia gazului convenþional", observã raportul care urmeazã sã aparã pe 22 ianuarie.
"Statele membre au început sã interpreteze diferit legislaþia europeanã de mediu, iar unele elaboreazã reglementãri specifice la nivel naþional, sub forma unor interdicþii sau moratorii", observã Comisia Europeanã, "or, asta duce la un cadru operaþional tot mai fragmentat ºi mai complex în cadrul Uniunii Europene".
În ceea ce o priveºte, Marea Britanie are deja propriile opþiuni, angajându-se ferm pe drumul gazelor de ºist ºi considerând cã el este la fel de promiþãtor ca petrolul din Marea Nordului, descoperit în anii '60. Aºadar, nu e de mirare cã Londra, laolaltã cu alte capitale, a apelat la un puternic sprijin astfel încât Bruxelles-ul sã nu poatã legifera problema.
"Pe termen scurt, strategia noastrã este aceea de a ne asigura cã pachetul cu privire la climat cuprinde directive robuste, inspirate de Regatul Unit, dar nu propuneri legislative", scria în noiembrie 2013 noul ambasador britanic la Bruxelles, Ivan Rogers, într-un mesaj transmis guvernului sãu.
Fostul consilier al lui David Cameron pentru probleme europene voia astfel sã se convingã cã o eventualã lege nu va putea fi susþinutã de Parlamentul European ºi de majoritatea þãrilor. "Cei mai importanþi aliaþi ai noºtri sunt Polonia, Ungaria, Slovacia ºi Republica Cehã, ceea ce înseamnã cã, în stadiul actual, nu am putea forma o minoritate capabilã sã blocheze eventuale propuneri legislative", mai scria el. De atunci, þara sa a obþinut câºtig de cauzã, iar negocierea atât de contestatã de Londra nu va avea loc.
