La întâlnirea de la Bruxelles a miniştrilor de finanţe din UE, s-ar putea decide prelungirea programului de susţinere financiară a Greciei. Condiţia, deja cunoscută, este ca Atena să prezinte dovezi irefutabile că a demarat reformele solicitate de creditori. Actualul program de finanţare a statului elen expiră la sfârşitul lunii decembrie. Alocarea ultimelor tranşe din cadrul acestuia continuă să rămână problematică din cauza neînţelegerilor politice din Grecia privind bugetul de stat.
Din acest punct de vedere, nu este, însă, exclusă ajungerea la un compromis, apreciază Jürgen Matthes de la Institutul Economiei Germane din Köln. "Multe evenimente anterioare ne-au arătat că, într-un final, poate apărea o înţelegere cu Grecia", a declarat specialistul pentru DW. Autorităţile de la Atena nu au alternativă, de vreme ce nu ar putea obţine finanţare în altă parte, în condiţii avantajoase, reaminteşte economistul.
Folker Hellmeyer, analist-şef la Landesbank din Bremen, crede la rândul său că politicienii greci vor reuşi să depăşească problemele actuale, astfel încât, cel târziu la sfârşitul lunii ianuarie să fie consfinţită prelungirea programului de asistenţă economică. "Momentan, guvernul elen încearcă să facă şi mai multe economii bugetare, precum şi modificarea sistemului de pensii. Aşadar, e de înţeles de ce lucrurile sunt complicate", a mai spus Hellmeyer.
La sfârşitul săptămânii trecute, parlamentul grec a dat undă verde bugetului pentru 2015. "Aşa un buget echilibrat n-am mai avut de zeci de ani", a declarat premierul Antonis Samaras. În schimb, aşa-numita Troică, formată din UE, FMI şi BCE, manifestă rezerve faţă de bugetul anului viitor şi atrage atenţia că Grecia s-ar putea confrunta cu o gaură financiară în valoare de mai multe miliarde de euro. Prin urmare, Troica solicită reforme suplimentare, lucru pe care autorităţile elene îl exclud categoric.
De asemenea, creditorii fac presiuni asupra guvernului grec pentru a impune noi reforme structurale. Coaliţia de guvernare formată din conservatori şi socialişti sub conducerea lui Samaras, vrea în schimb să evite un nou "catalog al nenorocirilor" şi să amâne noi măsuri impopulare măcar până la începutul anului 2015, când nu este exclus să aibă loc alegeri anticipate.
În context, specialiştii atrag atenţia că în alte ţări, precum Portugalia şi Irlanda, reformele au loc într-un ritm mai rapid decât în Grecia. Jürgen Matthes de la Institutul Economiei Germane spune însă că Atena are foarte mult de recuperat, ceea ce complică situaţia în plus.
De pildă, în timp ce guvernele din Portugalia şi Irlanda au răspuns pozitiv solicitărilor Troicii, înţelegând că presiunile instituţiilor europene reprezintă un ajutor, Grecia a lăsat impresia că trebuie să fie convinsă de necesitatea reformelor, spune Matthes. Economistul spune aşadar că, deşi handicapul economic al Greciei este mai mare, la fel de mare este şi rezistenţa politică internă în faţa Troicii. "Acest lucru se întâmplă şi din cauza politicienilor greci, care nu au reuşit să explice bine de ce şi în care domenii economice este nevoie de reforme". Oricum, renunţarea prematură la "tutela" FMI este improbabilă, consideră mulţi analişti.
Pentru premierul Samaras, consolidarea bugetară este, deja, o poveste de succes. Un "success story", după cum a declarat prim-ministrul însuşi. "S-ar putea să aibă dreptate", afirmă Folker Hellmeyer, care este de părere că succesele guvernului nu trebuie defel bagatelizate. "S-a ajuns la stabilitate economică. Nivelul este scăzut, însă durabil. Bugetul este bine controlat, şi au apărut din nou excedente structurale", spune bancherul. Aceşti paşi, oricât ar fi de mici, sunt importanţi. "Succesul trebuie menţinut prin eforturi constante", a mai declarat analistul financiar din Bremen.
