Afluxul migranţilor care caută o viaţă mai bună în Europa şi cel al refugiaţilor care fug de războaie a devenit o foarte bună sursă de venit pentru gruparea Stat Islamic (SI) şi pentru alte organizaţii de acelaşi fel care sprijină activitatea traficanţilor, scrie publicaţia El Pais în ediţia online.
În Libia, ţară lipsită în continuare de o autoritate şi care a fost tranzitată anul acesta de peste 160.000 de migranţi ce au debarcat în final în Italia, gruparea SI a încasat circa 30% din veniturile de aproximativ 300 de milioane de euro generate de traficul cu migranţi, se estimează în rapoarte ale serviciilor secrete occidentale. Aceste fonduri le completează pe cele obţinute din traficul de petrol şi droguri.
Sumele pe care jihadiştii le obţin de pe urma migranţilor sunt de fapt un 'comision' perceput traficanţilor pentru a le permite acestora din urmă să treacă de punctele de control ale combatanţilor SI sau de a îmbarca migranţii pe nave de-a lungul celor 150 de kilometri ai litoralului mediteranean care încă se află sub controlul SI în zona oraşului Sirt, în pofida ofensivei lansate de forţele guvernamentale libiene.
Deşi este mai scump, migranţii preferă să se îmbarce în zona de coastă controlată de SI pentru că acolo li se oferă mai multe posibilităţi de transport în vederea traversării Mediteranei către Europa şi în condiţii mai bune de siguranţă, un fel de 'garanţie a calităţii', explică Loretta Napoleoni, o economistă italiancă ce a publicat o carte pe tema traficului cu migranţi. Ea precizează că jihadiştii au plafonat la 120 numărul migranţilor care pot fi transportaţi într-o singură ambarcaţiune, fapt ce reduce riscul de naufragiu.
Această garanţie a calităţii transportului oferită de jihadişti este confirmată şi într-unul dintre rapoartele serviciilor secrete consultate de El Pais, respectivul document menţionând că toate naufragiile consemnate anul acesta în apropierea coastelor libiene au fost în zona de nord-vest a Libiei, deci departe de zona controlată de SI.
Însă această grupare jihadistă nu este singura care obţine beneficii de pe urma contribuţiei la transportul migranţilor către Europa, subliniază la rândul său Christian Nelleman, directorul Centrului Norvegian de Analiză Globală (RHIPTO). Anarhia care domneşte în Libia după răsturnarea de la putere a lui Muammar Gaddafi a condus la constituirea a circa 1.700 de grupări armate, multe dintre ele profitând de pe urma oportunităţilor oferite de migranţii care vin dinspre Africa subsahariană. 'Inclusiv traficanţii de droguri s-au reprofilat pe traficul cu migranţi', afirmă acest interlocutor, care atrage atenţia asupra faptului că majoritatea migranţilor pleacă înspre Europa de pe coasta vestică a Libiei, nu din zona litorală controlată de SI.
Loretta Napoleoni relatează în cartea ei şi despre cazul grupării Al-Qaida din Maghrebul Islamic (AQMI), creată în anul 2007 cu fonduri obţinute prin traficul de droguri şi ţigări şi din răscumpărările primite în schimbul eliberării cetăţenilor occidentali răpiţi. Dar această grupare s-a reorientat recent pe susţinerea transportului migranţilor prin Sahara către Libia. Pentru astfel de organizaţii nu ideologia jihadistă este cel mai important lucru, „singura lor religie este banul”, crede Napoleoni.
