Operatorul centralei nucleare nipone Fukushima, Tokyo Electric Power (TEPCO), a vărsat luni un lichid ce conţine colorant în tunelul apropiat de reactorul nr.2 al centralei pentru a determina ruta pe care apa radioactivă ajunge în mare, semnalează agenţia spaniolă de presă EFE. Potrivit televiziunii NHK, lucrătorii au vărsat lichidul de culoare albă într-un tunel care duce la bazinul unde sâmbătă s-a detectat o crăpătură de circa 20 centimetri ce permite ca apa cu un ridicat grad de radioactivitate să se scurgă în mare. Prin folosirea colorantului se doreşte găsirea rutei exacte pe care ajunge în mare apa contaminată, despre care se crede că, dat fiind ridicatul ei nivel de radioactivitate, ar putea proveni de la nucleul reactorului 2.
TEPCO are în vedere mai multe posibilităţi pentru a opri această scurgere în mare, între care astuparea crăpăturii cu produse chimice sau instalarea unei bariere pe litoral pentru a opri apa radioactivă.
În paralel, tehnicienii continuă eforturile pentru a drena apa radioactivă care inundă subsolul clădirilor în care se află turbinele unităţilor 1, 2 şi 3, care îngreunează în mod serios lucrările de răcire a reactoarelor centralei Fukushima. Un purtător de cuvânt al companiei Tokyo Electric Power (TEPCO) a precizat că "circa 10.000 de tone de apă stocate în cuve şi 1.500 de tone aflate în prezent în reactoarele 5 şi 6" vor fi deversate în Oceanul Pacific. El a subliniat că este vorba despre apă uşor radioactivă. "Nu avem altă opţiune decât să deversăm această apă contaminată în ocean, ca măsură de securitate", a declarat şi purtătorul de cuvânt a Guvernului, Yukio Edano.
Edano a subliniat luni că se lucrează pentru a opri „cât mai repede” scurgerea detectată sâmbătă.
În contextul îngrijorării faţă de nivelul de radioactivitate, guvernul examinează, între altele, posibilitatea de a acoperi clădirile reactoarelor cu un înveliş special, potrivit unor surse oficiale citate de agenţia Kyodo.
Dacă s-ar aplica la cele patru unităţi cu probleme, această opţiune ar putea costa circa 80 miliarde de yeni (666 milioane euro) iar punerea în practică ar dura circa două luni, potrivit surselor. Această posibilitate a fost însă criticată de unii experţi, care au semnalat riscul ca învelişul să fie distrus de căldura ce emană de la reactoare.
