Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat că Rusia nu îşi va retrage armamentul din Transnistria, decât după soluţionarea conflictului, argumentând că nu poate folosi forţa pentru a convinge autorităţile de la Tiraspol, care se opun transferului de muniţii ruse. Lavrov a declarat marţi că Rusia este dispusă şi interesată de transferul de armament din Transnistria, precum şi de o schimbare a formatului forţelor de menţinere a păcii - pe care le-ar vedea plasate mai degrabă sub mandat OSCE - dar numai după ce se va ajunge la o soluţie în conflictul transnistrean. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, această soluţie este acordarea unui statut special Transnistriei, în cadrul unei Moldove unificate, căreia ar urma să-i fie respectată integritatea teritorială, dar, a ţinut să sublinieze Lavrov, ar trebui, de asemenea, ca Moldova să-şi menţină neutralitatea înscrisă în Constituţie.
Lavrov a accentuat, în aceste condiţii, că importantă este reluarea oficială a negocierilor în format 5 plus 2, în cadrul cărora a pledat din nou pentru dialog direct între Chişinău şi Tiraspol, arătând clar că Moscova doreşte ca Transnistria să aibă statut de parte egală în discuţii (ceea ce Chişinăul respinge). Negocierile au fost întrerupte de Tiraspol din 2006. "Suntem interesaţi în îndepărtarea şi dezafectarea rapidă a tuturor acestor materiale (armament - n.r.) şi de aducerea lor pe teritoriul nostru, cu condiţia ca toate standardele de siguranţă să fie îndeplinite. Partea transnistreană susţine ca transferul de materiale să fie făcut doar în cadrul procesului de reglementare. Nu putem folosi forţa pentru a obliga partea transnistreană să nu se mai opună transferului de armament", a subliniat Lavrov. "Ar avea consecinţe negative", a adăugat el. "E absolut clar că trebuie să existe negocieri şi apoi o soluţie. Abia atunci se poate vorbi despre schimbarea formatului forţelor de menţinere a păcii şi transferul irevocabil de armament de pe teritoriul Transnistriei, o zonă care va avea un statut special în cadrul unei Moldove unificate", a punctat şeful diplomaţiei ruse. El a amintit că în timpul negocierilor din 2003 (planul Kozak - n.r.), din Transnistria au fost scoase peste 50 de trenuri cu muniţie, însemnând aproape jumătate din arsenal. "Aceste depozite de armament necesită o atenţie constantă, pentru că pot fi furate, există un număr uriaş de materiale foarte periculoase", a subliniat Lavrov.
Potrivit specialiştilor citaţi de Infotag, la depozitele din satul Colbasna, raionul Rîbniţa, mai sunt circa 20.000 de tone de muniţii ruseşti. Pentru retragerea acestora ar fi nevoie de cel puţin 35 de transporturi.
De asemenea, şeful diplomaţiei ruse a vorbit despre iniţiativa cancelarului german Angela Merkel în direcţia soluţionării conflictului transnistrean, subliniind că Rusia încă mai aşteaptă răspunsul UE în ceea ce priveşte propunerea de creare a unui comitet Rusia-UE pentru politică externă şi de securitate, un organism ce ar urma să discute şi să ia decizii comune. "Una dintre priorităţile asupra cărora preşedintele Rusiei şi cancelarul Germaniei au căzut de acord ca Rusia şi UE să conlucreze şi să-şi intensifice eforturile este reglementarea conflictului transnistrean. În iulie anul trecut, la o lună de la iniţiativa Meseberg, am făcut o ofertă partenerilor noştri din Uniunea Europeană pentru a dezvolta abordări comune, ne-am expus unele idei. Verbal, ni s-a spus că este o propunere interesantă, dar nu s-a concretizat nimic în scris", s-a plâns şeful diplomaţiei ruse. El a făcut propunerea ca acest comitet să încerce să găsească o soluţie şi pentru actuala situaţie din Orientul Mijlociu. "Odată ce ar fi aprobată iniţiativa Meseberg, vom cere colegilor noştri din Uniunea Europeană să dezvoltăm abordări comune nu numai în privinţa problemei transnistrene, dar şi pentru o reglementare în Orientul Mijlociu. Deocamdată nu am primit niciun răspuns în ceea ce priveşte materializarea iniţiativei, deşi, la sfârşitul lui februarie, la o întâlnire la Bruxelles între guvernul rus şi Comisia Europeană, am căzut de acord cu (Catherine) Ashton (şefa diplomaţiei europene - n.r.) în privinţa unui cadru comun care să ne ghideze reacţia la ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Dar, subliniez, în ceea ce priveşte iniţiativa de la Meseberg - de a stabili o comisie permanentă Rusia-UE - aşteptăm reacţia UE. Este o iniţiativă care vine de la şeful celui mai mare stat al UE şi de la preşedintele Federaţiei Ruse, o ţară partener strategic pentru UE. O asemenea comisie încă nu a fost stabilită, dar nu dintr-o lipsă de voinţă din partea noastră", a subliniat Lavrov. "Indiferent dacă o asemenea comisie, sprijinită sau nu de celelalte state UE, va exista, noi ne dorim progrese în reglementarea transnistreană. Parte a acestei reglementări este, desigur, şi chestiunea reglementării prezenţei internaţionale în contextul acordurilor la care se ajunge", a continuat Lavrov. El a explicat că o soluţionare a conflictului transnistrean va fi însoţită de o misiune de garantare a acordurilor la care se va ajunge. Misiunea va fi lansată, cel mai probabil, sub auspiciile OSCE, potrivit Rusiei. Abia atunci se poate vorbi despre o modificare a actualului format al operaţiunii de menţinere a păcii, a arătat din nou Lavrov, amintind şi de prevederile în acest sens existente în declaraţia comună din mai anul trecut a preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei, ţări-garant şi ţări-mediator în reglementarea transnistreană.
"În ceea ce priveşte operaţiunea de menţinere a păcii, sunt absolut de acord că, în contextul unei reglementării, ea trebuie reformată. Această operaţiune este probabil cea mai de succes dintre cele care se desfăşoară în prezent în diferite părţi ale lumii, pentru că, după 1992, când s-a oprit vărsarea de sânge, au fost împiedicate incidente mai mult sau mai puţin grave", a afirmat ministrul rus de externe, sugerând că actualul format al forţelor de menţinere a păcii este cel pe care Moscova îl consideră cel mai bun. "Desigur, trebuie să ne gândim cum să adaptăm prezenţa internaţională la problemelor care se vor ivi în urma unui plan de reglementare. Va fi, desigur, diferit şi nu vorbim numai de menţinerea păcii între părţile din regiune. Chiar şi în documentele care au fost iniţiate în 2003 (planul Kozak - n.r.), reprezentanţii părţilor au intenţionat să transforme operaţiunea de menţinere a păcii într-un mecanism de garantare, împreună cu Uniunea Europeană. Şansele s-au pierdut şi nu din vina noastră", a insistat Lavrov, invocând planul elaborat de Rusia în 2003, dar respins de Chişinău în ultimul moment.
În ceea ce priveşte posibilitatea unei modificări a statutului pe care UE şi SUA îl au în procesul de negociere - de la observatori, la mediatori - Lavrov a sugerat că Rusia nu ar fi de acord. "În prezent, ele au statut de observator, iar Rusia, Ucraina şi OSCE de mediatori. În plus, Rusia şi Ucraina sunt garanţi ai reglementării transnistrene. Nu în mod artificial s-a inventat diviziunea muncii. Acesta este formatul agreat de părţi şi este destul de eficient", a punctat şeful MAE rus. Mai mult, el a spus că o schimbare a statutului părţilor ar întârzia şi mai mult procesul de reglementare. "Poate, dacă se pune problema schimbării statutului unei părţi, aceasta ne va distrage din nou de la esenţa problemei, care este aceea de a ne aşeza la masa negocierilor şi de a începe să negociem un statut special pentru Transnistria în cadrul statului unitar neutru Moldova", a afirmat Lavrov.
Potrivit Infotag, operaţiunea de menţinere a păcii în Transnistria este realizată de "forţele pacificatoare comune", din care fac parte 402 militari ruşi, 492 din regiunea transnistreană, 355 de reprezentanţi ai Republicii Moldova, precum şi 10 observatori militari din partea Ucrainei. "Pacificatorii" sunt prezenţi la 15 posturi staţionare şi puncte de trecere, amplasate pe segmentele-cheie în Zona de securitate.
Pe de altă parte, potrivit UNIMEDIA, liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, a declarat într-un interviu pentru Nezavisimaia Gazeta că nu va accepta alţi pacificatori, în afară de cei ruşi, iar muniţiile de război ruseşti din regiune sunt proprietatea Transnistriei. Şi la capitolul negocieri, Smirnov are un răspuns. "Am să mă aşez la masa de discuţii doar cu cel cu care voi putea vorbi. Deocamdată, nu văd astfel de candidaturi la Chişinău - ei nici nu pot alege preşedintele", a declarat ironic liderul transnistrean.
