Rimantas Gucas, un pensionar lituanian, apreciază, stând în picioare în faţa unei clădiri cenuşii a fostului KGB situate pe o stradă animată din Vilnius, că occidentalii vor repeta erorile din trecut dacă nu vor împiedica Rusia să anexeze Crimeea de la Ucraina. Preşedintele rus Vladimir Putin "nu se va opri dacă nu este oprit cu forţa. Este un nebun. Ţările baltice ar trebui să fie îngrijorate, da?", spune pentru AFP acest bărbat în vârstă de 72 de ani care a trăit sub ocupaţie rusă. "Ucraina ne aminteşte de invazia din Cehoslovacia din 1938. Ar trebui să ne aşteptăm de-acum la agresiunea din 1939 asupra Poloniei?", întreabă Gucas, evocând atacarea acestei ţări de către Germania nazistă a lui Adolf Hitler, care a declanşat al Doilea Război Mondial.
Lituania se pregăteşte să aniverseze marţi 24 de ani de la proclamarea independenţei faţă de Uniunea Sovietică. Fosta clădire din Vilnius a KGB-ului sovietic adăposteşte astăzi un tribunal şi un muzeu închinat combatanţilor din cadrul rezistenţei antisovietice din perioada 1944-1953.
Într-o tentativă eşuată de a înăbuşi independenţa Lituaniei, trupele sovietice au ucis 14 civili luând cu asalt turnul televiziunii din Vilnius, în ianuarie 1991.
"Cred că Putin ar trebui să fie numit Putler sau Stalin II. Occidentalii nu au îndurat suferinţele noastre şi ei pur şi simplu nu pot înţelege", spune Birute Jurksiene, o pensionară.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, dictatorul sovietic Iosif Stalin a ocupat şi anexat toate cele trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia -, după care a ordonat deportări în masă către Siberia. Cele trei ţări au devenit independente abia în 1991, în timpul prăbuşirii blocului sovietic, şi au aderat în 2004 la Uniunea Europeană şi NATO pentru a-şi consolida independenţa faţă de Moscova.
Scutul NATO
Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avertizat că Moscova ar putea să ameninţe şi alte ţări foste comuniste, precum Republica Moldova, Lituania, Letonia, Estonia sau Polonia. "Rusia de astăzi este periculoasă. Rusia de astăzi este imprevizibilă", a declarat Grybauskaite în cadrul unui summit european desfăşurat recent pe tema situaţiei din Ucraina. "Este vorba despre redefinirea frontierelor", a adăugat ea, referindu-se la Crimeea.
Kestutis Girnius, un expert al Universităţii din Vilnius, apreciază că scenariul din Crimeea este puţin probabil să se repete în ţările baltice, care fac parte din NATO şi UE. "NATO va pierde toată credibilitatea dacă nu va reuşi să le apere. Ea are un motiv primordial de a veni în apărarea lor. Rusia ştie acest lucru şi va încerca să îl evite", spune el pentru AFP.
Washingtonul a mai trimis joi în Lituania încă şase avioane de vânătoare de tip F-15, cu scopul de a consolida supravegherea spaţiului aerian al ţărilor baltice, o misiune pe care o efectuează în cadrul NATO. Potrivit ministrului lituanian al Apărării, Juozas Olekas, acţiunea Statelor Unite reprezintă un răspuns la "agresiunea rusă în Ucraina şi la o escaladare a activităţii militare în regiunea Kaliningrad", o enclavă rusă între Polonia şi Lituania.
Promisiuni
În Letonia şi Estonia, unde rusofonii reprezintă aproximativ un sfert din populaţie, promisiunile Moscovei de a-i apăra pe "ruşii etnici" din Crimeea stârnesc îngrijorări. "Scenariul din Crimeea este asemănător cu cel al ocupării ţărilor baltice de către Uniunea Sovietică în 1940", a comentat pe Twitter ministrul de Externe al Letoniei, Edgaras Rinkevics.
Leonid, unul dintre cei 300.000 de rusofoni din Letonia, apreciază că Rusia nu trebuie să aibă probleme cu Ucraina. "Nu este corect să foloseşti forţa", spune pentru AFP acest bărbat de aproximativ 60 de ani. "Este o tragedie că ruşii şi ucrainenii se ridică unii împotriva altora deşi suntem fraţi", deplânge el.
Cu toate acestea, Centrul Armoniei, cel mai important partid din Parlamentul leton, refuză să condamne acţiunea Moscovei în Crimeea. Sprijinit în principal de către ruşii etnici ai acestei ţări, acest partid care întreţine legături cu cel al lui Putin, Rusia Unită, consideră că Moscova şi Kievul sunt responsabile în egală măsură.
În Estonia, Enn Tart, un fost disident din perioada sovietică, afirmă, deziluzionat, că "Rusia va face întotdeauna presiuni asupra vecinilor săi, aşa cum a făcut în decursul secolelor trecute". "Dar sper că UE şi Statele Unite vor înţelege în cele din urmă că trebuie să-l oprească pe Putin", adaugă el.
