Fără îndoială, ocuparea Crimeei de unităţile militare ruseşti este cea mai mare provocare, în planul politicii externe, pentru preşedintele Barack Obama. După reacţiile ezitante în conflictele din Iran şi Siria, încrederea unora dintre americani în capacitatea preşedintelui american de a face faţă unor situaţii de criză internaţională a atins cote foarte mici. "Este domnul Obama suficient de puternic pentru a se pune cu fostul şef al KGB?", întreba, provocator, cotidianul New York Times.
Cele mai tăioase replici la adresa lui Barack Obama au venit din partea senatorului John McCain. Republicanul a atacat dur politica externă a preşedintelui, catalogând-o "inutilă". Într-un interviu acordat Deutsche Welle, McCain nu s-a sfiit să declare că, de fapt, "administraţia Obama nu are nicio strategie în privinţa politicii de securitate".
Nu puţină lume îşi aminteşte că preşedintele a dorit să influenţeze istoria internaţională din rândul al doilea. Obama a plătit o factură scumpă în dosarele iranian şi sirian. Apoi, la scurt timp, a urmat scandalul generat de dezvăluirile lui Edward Snowden privind programul de supraveghere mondială al SUA, ocazie cu care Putin l-a surclasat, din nou, pe Obama.
Fermitatea prezidenţială
În schimb, fostul ambasador american în Polonia, Lee Andrew Feinstein, a pledat pentru mai multă înţelegere faţă de abordarea administraţiei americane. "Să fim corecţi, preşedintele Obama şi secretarul de stat, John Kerry, au reacţionat rapid şi foarte ferm provocării ruseşti. Obama a spus clar că Rusia încalcă dreptul internaţional".
Încă de la primele veşti privind invadarea Crimeei, fostul ambasador american în Germania, John Kornblum, declara pentru Deutsche Welle: "Este esenţială apărarea integrităţii teritoriale. Răspunsul dat Rusiei nu poate consta în acţiuni militare, dar s-ar putea baza pe acţiuni politice şi economice extrem de puternice".
De altfel, Obama însuşi a avertizat Rusia că va exista un "preţ" pe care va trebui să-l plătească. Momentan, administraţia americană concepe un plan de sancţiuni economice contra Rusiei, cuplat cu o încercarea de a izola Rusia pe plan internaţional, după cum a anunţat şi secretarul de stat Kerry, aflat la Kiev. În context, americanii au aprobat un ajutor de un miliard de euro pentru Ucraina, în încercarea de a acţiona pe două planuri - izolarea Rusiei şi finanţarea Ucrainei. Despre acţiuni militare nu vorbeşte nimeni în Statele Unite.
Fostul ambasador Feinstein spune că, dacă situaţia va escalada, iar Rusia va anexa Crimeea, Statele Unite ar putea îngheţa averile ruseşti în străinătate şi restricţiona firmele ruseşti pe piaţa internaţională. "Este o măsură cu o greutate aparte. Însă, să ne amintim că nu vorbim cu Rusia care a invadat Afganistanul, ci cu o Rusie a anului 2014, integrată adânc în economia mondială".
Europa, vitală
Deloc întâmplător, America are nevoie de sprijinul Uniunii Europene, mai ales al Germaniei. Fără Europa, sancţiunile economice americane nu au efect, de vreme ce volumul comerţului europenilor cu Rusia este de zece ori mai mare în comparaţie cu cel american. Lee Feinstein crede, prin urmare, că nu va dura mult până când Rusia va fi convinsă să îşi schimbe abordarea, în contextul presiunii crescânde din partea SUA şi a izolării pe plan internaţional.
Pe de altă parte, aceeaşi retorică a fost folosită şi în 2008, când trupele ruseşti au invadat anumite zone din Georgia. La acea vreme, preşedinte era Bush, un preşedinte care avea, asemenea lui Obama, la fel de puţine opţiuni de manevră în faţa Rusiei.
Feinstein spune că, la ora actuală, este foarte vehiculată ideea conform căreia europenii şi americanii au puţine mijloace de ripostă. "Însă, când americanii şi europenii vorbesc cu o singură voce, acest lucru are un impact extrem de puternic". "Rusia nu este o insulă. Este o ţară cu multe bogăţii naturale şi mulţi bani, însă este integrată profund în economia mondială. Aşa încât nu aş minimaliza efectul unor sancţiuni asupra lui Putin", a declarat Feinstein.
