Cheltuielile militare au scăzut pe ansamblu la nivel mondial în anul 2013 ca urmare a reducerii bugetelor armatelor occidentale, mai ales al celei americane, dar se confirmă continuarea creşterii sumelor dedicate înarmării în cazul Rusiei şi Chinei, a anunţat luni Institutul Internaţional de Studii pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), citat de AFP.
Şi în anul 2012 aceste cheltuieli globale au scăzut pentru prima dată după anul 1998, înregistrând un recul de 0,4% faţă de anul anterior, dar în 2013 această reducere s-a accentuat, situându-se la 1,9%, precizează sursa citată.
Dar, spre deosebire de statele occidentale, în ţările emergente aceste cheltuieli continuă să crească. Dacă în unele dintre ele sporirea cheltuielilor pentru apărare este o consecinţă firească a creşterii economice sau un răspuns în faţa unor nevoi reale de asigurare a securităţii, în alte cazuri ea se face pe seama deturnării unor venituri obţinute din valorificarea resurselor naturale, este un rezultat al opţiunilor unor regimuri autocratice sau al unor tendinţe regionale către înarmare, explică SIPRI.
La nivel mondial, cheltuielile dedicate sectorului militar s-au ridicat în anul 2013 la 1.250 de miliarde de euro. Cel mai ridicat buget pentru apărare continuă să fie cel al Statelor Unite, chiar dacă acesta a scăzut cu 7,8% odată cu încheierea operaţiunilor din Irak şi cu începutul retragerii din Afganistan, o altă cauză fiind reducerile bugetare automate impuse de Congres.
În schimb, cele trei ţări care succed Statelor Unite, şi anume China, Rusia şi Arabia Saudită, se numără printre cele 23 de state care şi-au mărit bugetul apărării de mai mult de două ori faţă de nivelul din anul 2004.
Diferendele teritoriale ale Chinei cu statele vecine le-au determinat şi pe acestea din urmă să suplimenteze bugetele apărării. Astfel, „îngrijorarea Japoniei cu privire la puterea militară crescândă a Chinei, la care se adaugă politica naţionalistă a guvernului nipon, a determinat Japonia să pună capăt tradiţionalelor cheltuieli reduse pentru armată”, explică Sam Perlo-Freeman, directorul de cercetare al SIPRI în problematica bugetelor militare. De altfel, pe continentul asiatic s-a înregistrat cea mai semnificativă sporire a bugetelor pentru apărare.
În Europa o notă distinctă face Franţa, întrucât, în ciuda creşterii economice reduse, ea nu şi-a diminuat substanţial bugetul alocat armatei, care a scăzut cu numai 4% faţă de cel din anul 2008. Franţa se situează pe poziţia a cincea în ierarhia mondială a cheltuielilor cu apărarea, fiind urmată de Marea Britanie.
Bugetul francez este uşor depăşit de cel al Arabiei Saudite, care şi-a suplimentat cheltuielile pentru apărare cu 14% în anul 2013, situaţie determinată probabil şi de tensiunile cu Iranul. Pe ansamblul Orientului Mijlociu, bugetele militare au crescut cu circa 4%, dar statisticile trebuie privite cu precauţie întrucât există puţine date despre bugetele Siriei, Iranului, Emiratelor Arabe Unite şi Qatarului.
Cât despre Africa, cheltuielile cu apărarea au sporit cu 8,3%, contribuţia cea mai semnificativă având-o marii producători petrolieri precum Algeria şi Angola.
