La 31 august, preşedintele Barack Obama a marcat oficial sfârşitul misiunii de luptă a trupelor americane în această ţară. Cei aproximativ 50.000 de soldaţi americani care sunt, în continuare, staţionaţi pe teritoriul irakian, au ca principală sarcină susţinerea militarilor irakieni. Ultimul militar american ar urma să părăsească teritoriul Irakului la sfârşitul anului viitor. Dar, în privat, oficiali din cadrul Pentagonului admit că trupele ameriane trebuie să rămână acolo peste acest termen-limită. Forţele irakiene sunt, într-adevăr, foarte dependente de logistica pe care armata americană le-o pune la dispoziţie, dar şi de consilierea oferită. Totodată, există o puternică teamă privind reizbucnirea mai vechilor conflicte interreligioase. "Prioritatea este mai puţin de a-i învăţa (pe militarii irakieni) să utilizeze arme, cât mai ales de a asigura o prezenţă suficientă pentru a se evita tensiunile între grupurile etnice şi religioase", a declarat Stephen Biddle, din cadrul Council on Foreign Relations, un grup de reflecţie.
De asemenea, în pofida unei diminuări semnificative a violenţelor, faţă de vârful înregistrat în 2007, Irakul este, în continuare, teatrul unor atentate zilnice. Filiala irakiană a al-Qaida a revendicat atacul comis duminică împotriva unui complex militar din centrul Bagdadului, în care au fost ucise 12 persoane.
În cazul în care Pentagonul hotărăşte ca militarii săi să joace un rol de consiliere tehnică, vor fi necesari aproximativ 10.000 de soldaţi, apeciază foşti ofiţeri. "Eu cred că chiar şi cu mai puţin de 10.000 de militari este fezabil", este de părere John Ballard, ofiţer în rezervă şi profesor în cadrul National Defence University.
Pentru moment, Casa Albă preferă să îşi respecte planul iniţial. Anthony Blinken, consilier pentru scuritate al vicepreşedintelui Joe Biden, apreciază că doar "câteva zeci sau câteva sute" de soldaţi americani ar putea fi menţinuţi în Irak, după 2011. Însă, la Bagdad, aceste declaraţii nu sunt pe placul şefului Statului Major irakian. Generalul Babaker Zebari a declarat, luna trecută, că "dacă mă întreabă dacă să se retragă, le-aş răspunde politicienilor că armata americană ar trebui să rămână până când armata irakiană va fi pregătită, în 2020". În opinia lui Richard Haas, un diplomat în timpul mandatului fostului preşedinte, George W. Bush, este foarte probabil ca "liderii irakieni să ceară ca zeci de mii de militari americani să rămână mai mult timp". Într-un asemenea caz, rolul Statelor Unite ar putea fi acela de a pune la dispoziţie elicopterele şi avioanele sale armatei irakiene, care nu deţine nicio forţă aeriană. Americanii ar putea, de asemenea, să asigure apărarea porturilor şi să efectueze un preţios efort de colectare de informaţii secrete, cu ajutorul avioanelor fără pilot. În plus, membrii forţelor speciale ar putea să continue să-i susţină pe omologii lor irakieni, în cadrul efortului de urmărire a combatanţilor al-Qaida, apreciază James Danly, din cadrul Institute for the Study of War. Iar dacă relaţiile între sunniţi, şiiţi şi kurzi ameninţă să degenereze, Bagdadul nu îşi va face griji pentru că va putea apela la aliatul american, adaugă Danly.
În prezent, aceste proiecte se află doar în stadiul de reflecţie. Dar, înainte de orice discuţie, este necesar ca irakienii să creeze un Guvern, care nu a fost format încă de la data alegerilor parlamentare, în martie.
De asemenea, în pofida unei diminuări semnificative a violenţelor, faţă de vârful înregistrat în 2007, Irakul este, în continuare, teatrul unor atentate zilnice. Filiala irakiană a al-Qaida a revendicat atacul comis duminică împotriva unui complex militar din centrul Bagdadului, în care au fost ucise 12 persoane.
În cazul în care Pentagonul hotărăşte ca militarii săi să joace un rol de consiliere tehnică, vor fi necesari aproximativ 10.000 de soldaţi, apeciază foşti ofiţeri. "Eu cred că chiar şi cu mai puţin de 10.000 de militari este fezabil", este de părere John Ballard, ofiţer în rezervă şi profesor în cadrul National Defence University.
Pentru moment, Casa Albă preferă să îşi respecte planul iniţial. Anthony Blinken, consilier pentru scuritate al vicepreşedintelui Joe Biden, apreciază că doar "câteva zeci sau câteva sute" de soldaţi americani ar putea fi menţinuţi în Irak, după 2011. Însă, la Bagdad, aceste declaraţii nu sunt pe placul şefului Statului Major irakian. Generalul Babaker Zebari a declarat, luna trecută, că "dacă mă întreabă dacă să se retragă, le-aş răspunde politicienilor că armata americană ar trebui să rămână până când armata irakiană va fi pregătită, în 2020". În opinia lui Richard Haas, un diplomat în timpul mandatului fostului preşedinte, George W. Bush, este foarte probabil ca "liderii irakieni să ceară ca zeci de mii de militari americani să rămână mai mult timp". Într-un asemenea caz, rolul Statelor Unite ar putea fi acela de a pune la dispoziţie elicopterele şi avioanele sale armatei irakiene, care nu deţine nicio forţă aeriană. Americanii ar putea, de asemenea, să asigure apărarea porturilor şi să efectueze un preţios efort de colectare de informaţii secrete, cu ajutorul avioanelor fără pilot. În plus, membrii forţelor speciale ar putea să continue să-i susţină pe omologii lor irakieni, în cadrul efortului de urmărire a combatanţilor al-Qaida, apreciază James Danly, din cadrul Institute for the Study of War. Iar dacă relaţiile între sunniţi, şiiţi şi kurzi ameninţă să degenereze, Bagdadul nu îşi va face griji pentru că va putea apela la aliatul american, adaugă Danly.
În prezent, aceste proiecte se află doar în stadiul de reflecţie. Dar, înainte de orice discuţie, este necesar ca irakienii să creeze un Guvern, care nu a fost format încă de la data alegerilor parlamentare, în martie.
