Organismul anticorupţie al Consiliului Europei, GRECO, a făcut apel la guvernele, parlamentele şi forurile de conducere ale justiţiei din ţările europene să-şi accelereze eforturile în vederea creării de mecanisme de prevenţie mai eficiente în lupta lor împotriva corupţiei. Raportul anual al GRECO relevă că ţările se bazează prea des şi în măsură excesivă pe aspectele represive ale combaterii acestui flagel şi subestimează eficienţa mecanismelor de prevenţie, se subliniază într-un comunicat al organizaţiei.
"Este crucial ca statele să dispună de legislaţia şi resursele adecvate nu doar pentru a ancheta şi sancţiona faptele de corupţie, ci şi pentru a le preveni", a notat secretarul general al CoE, Thorbjorn Jagland, citat în comunicat. Acesta a menţionat că "nu poate exista toleranţă împotriva corupţiei", care "reprezintă o sursă majoră de nemulţumire şi neîncredere în politică şi instituţiile democratice".
În raportul anual, care trece în revistă acţiunile întreprinse de cele 49 de state membre în lupta împotriva corupţiei pe parcursul lui 2016, GRECO consemnează cu îngrijorare încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor sale cu privire la transparenţa finanţării partidelor politice şi prevenirea corupţiei în ce-i priveşte pe legislatori, judecători şi procurori.
Preşedintele GRECO, croatul Marin Mrcela, a atras atenţia că "numeroase ţări se confruntă cu dificultăţi în respectarea recomandărilor GRECO, ceea ce se explică în parte prin complexitatea problemelor evaluate şi necesitatea unui consens politic solid pentru a aplica multe dintre aceste recomandări", lansând totodată un apel către liderii politici să "demonstreze o voinţă politică de nezdruncinat şi să conducă prin puterea exemplului, pentru a combate corupţia şi a crea o cultură a integrităţii".
Conform documentului, la finele lui 2016, statele evaluate în privinţa penalizării corupţiei şi transparenţei finanţării partidelor politice nu respectau aproape o treime din recomandările GRECO, 25% dintre acestea rămânând parţial implementate şi 7% neimplementate.
Statele respectă în momentul de faţă cele mai importante recomandări cu privire la penalizarea corupţiei, deşi mai sunt necesare îmbunătăţiri la nivel tehnic, mai ales în legătură cu fapte cum sunt traficul de influenţă şi mita în sectorul privat.
În privinţa transparenţei finanţării politice, evaluarea iniţială a GRECO a constatat existenţa de deficienţe substanţiale pretutindeni în Europa, în multe cazuri legate de accesul public la situaţia financiară a partidelor, independenţa organismelor de monitorizare a acesteia şi sisteme de sancţionare inadecvate. Deşi au fost adoptate legi pentru remedierea acestor probleme, multe ţări încă nu respectă un număr semnificativ de recomandări ale GRECO în acest sens, se arată în raport.
În ce priveşte recomandările legate de prevenirea corupţiei cu referire la parlamentari, judecători şi procurori, GRECO a evaluat până la finele anului trecut doar 20 dintre statele membre, stabilind că 78% dintre aceste recomandări nu au fost puse în aplicare complet (46% parţial, iar 32% deloc) şi ajungând la concluzia că trebuie îmbunătăţită gestionarea conflictelor de interese, a sistemului de lobby şi a declaraţiilor de avere. GRECO se declară preocupat faţă de situaţia din unele ţări în legătură cu independenţa justiţiei şi participarea magistraţilor la viaţa politică, subliniind necesitatea unor coduri de etică pentru cei care profesează în aceste domenii.
În România, recomandările GRECO privind penalizarea corupţiei au fost puse în aplicare în mod satisfăcător în perioada evaluată în proporţie de 57%, 15% doar parţial şi 28% nu au fost implementate, iar cele privind finanţarea partidelor politice au fost puse în aplicare în mod satisfăcător în proporţie de 62% şi 38% parţial, se arată în raport.
