Economia mondială a crescut cu 3% în 2014, în pofida crizelor geopolitice şi a epidemiilor. Ce ne aşteaptă în 2015? Ne vor înghiţi datoriile de stat? Se va prăbuşi China?
Zona euro pare gata să preia rolul de copil problemă al economiei mondiale. Se aşteaptă doar o creştere economică minimă pentru uniunea monetară: "Prognozăm pentru zona euro o creştere de 0,8% pentru 2015", a declarat Stefan Bielmeier, economist-şef al DZ Bank.
Criza euro este oricum ţinută sub control de BCE. De data aceasta însă, problemele cele mai serioase par să le aibă ţările mari ale UE. "În Italia este dramatic, economia continuă să scadă. Se vede acum efectul amânării ani la rând a reformelor structurale", spune Roland Döhrn, şef al departamentului de conjunctură economică de la institutul de cercetare RWI din Essen. În Franţa creează probleme cheltuielile ridicate ale statului. Bugetul de stat al Franţei ar cam fi ajuns la limită, susţine Döhrn.
Nici Germania nu rămâne neafectată de problemele celorlalte ţări. Potrivit prognozei Băncii Centrale a Germaniei, economia Republicii Federale se va aprecia cu doar un procent în 2015. Roland Döhrn critică strategia guvernului de la Berlin de a se axa mai mult pe partea socială, în detrimentul reformelor structurale. El face referire la sistemul pensiilor, unde s-ar fi renunţat prea uşor la vârsta de pensionare de 67 de ani: "Costurile vor fi plătite de companii şi de plătitorii de taxe. Aceasta sporeşte presiunile pe companii şi scade consumul."
Cu alte cuvinte, astfel de acte de binefacere nu impulsionează creşterea economică. La acestea se adaugă scumpirea energiei electrice, ca urmare a reformării sistemului energetic. "Reforma energetică este desigur un obiectiv important. Dar este şi un efort foarte costisitor. Ceea ce constituie o piedică, în contextul concurenţei internaţionale", a declarat Bielmeier de la DZ Bank pentru DW.
Ceea ce pune piedică Germaniei, dă aripi Americii. Dezvoltarea fracking-ului a dus la scăderea costurilor energetice şi a stimulat reindustrializarea. "Multe firme americane se întorc din Asia pentru a-şi relua producţia în SUA, pentru că aceasta a redevenit foarte rentabilă", potrivit economistului-şef al DZ Bank. Instituţia se aşteaptă ca economia americană să crească cu câte 3% anual în următorii ani.
Pentru China, a doua economie a lumii, experţii prognozează o creştere a PIB de 7%. Pentru Republica Populară, ar fi cea mai mică rată de avans din 1990 încoace. Este ceea ce şi vizează guvernul de la Beijing, care este preocupat să asigure sustenabilitatea dezvoltării economiei chineze. Aceasta trebuie echilibrată prin sporirea consumului, deoarece doacamdată se axează prea mult pe exporturi şi pe credite. China va reuşi să aplice cu succes această strategie, datorită rezervelor sale valutare ample, crede Stefan Bielmeier: "Rezervele valutare sunt un factor major de stabilizare. Dacă apare undeva vreo problemă, există mijloacele de echilibrare. În felul acesta, nu este periclitată întreaga economie chineză."
Dacă China pare că încetineşte, India reia galopul. OECD anunţă o creştere economică de 6,6% pentru India. Expertul RWI Döhrn este însă sceptic: "Trebuie să avem răbdare să vedem dacă măsurile actualului guvern dau cu adevărat rezultat. India face încă parte din rândul ţărilor cu mari probleme structurale".
Acelaşi lucru se poate spune şi despre cele două mari ţări din America de Sud - Brazilia şi Argentina, mai crede economistul citat. Brazilia are mari probleme de infrastructură, Argentina se confruntă cu uriaşele datorii de stat. În plus, numeroase ţări sud-americane au economii dependente de materiile prime, iar fluctuaţia preţurilor acestora influenţează evoluţia lor economică.
Scăderea preţurilor la materii prime va continua să afecteze negativ America de Sud în anul care urmează. În cazul Venezuelei, se discută chiar de un faliment de stat, dacă preţul ţiţeiului va ajunge la 70 de dolari pe baril sau chiar mai jos.
Cu aceeaşi problemă se vor confrunta alţi doi mari exportatori de ţiţei - Nigeria şi Rusia. Economia rusă, afectată suplimentar şi de sancţiunile Vestului, nu are cum să evite recesiunea în 2015, estimează Stefan Bielmeier.
Pentru ţările importatoare de ţiţei, situaţia este însă deosebit de fericită. Preţurile scăzute la materii prime impulsionează creşterea economică. "Prăbuşirea preţului la ţiţei determină o redistribuire a banilor la nivel global. Pentru state ca Germania, fenomenul reprezintă un real câştig", conchide economistul Döhrn.
