Insecuritatea alimentară, accesul la apă, deplasările de populaţii, riscul de conflicte sunt tot atâtea posibile consecinţe ale schimbărilor climatice care afectează deja "toate continentele şi oceanele" şi care se vor agrava în secolul al XXI-lea, a avertizat GIEC luni. "Probabilitatea unui impact grav, extins şi ireversibil creşte odată cu creşterea (nivelului) încălzirii" globale, trag un semnal de alarmă experţii din cadrul GIEC în raportul intitulat "Schimbări climatice 2014: impact, adaptare şi vulnerabilitate", publicat la Yokohama, în Japonia.
Acest nou raport al Grupului interguvernamental de experţi asupa evoluţiei climei (GIEC) din cadrul ONU, laureat al Nobelului pentru Pace, este rezultatul unei activităţi uriaşe - 12.000 de publicaţii trecute în revistă - şi constituie cel mai complet raport întocmit din 2007 şi până în prezent.
După lansarea precedentului raport, ţările au încercat - însă fără succes - să ajungă în 2009, la Copenhaga, la un acord internaţional cu caracter constrângător pentru a lupta împotriva încălzirii globale fără precedent cu care se confruntă planeta. Noi negocieri vor avea loc la Lima, la sfârşitul lui 2014, înaintea unei reuniuni prevăzute la Paris, în 2015, când se speră la obţinerea unui acord.
Lucrările GIEC (195 de ţări) servesc drept bază pentru aceste negocieri dificile cu privire la finanţarea acţiunilor de adaptare şi reducerea nivelului gazelor cu efect de seră. Obiectivul este limitarea încălzirii cu o medie de două grade Celsius raportat la nivelurile preindustriale, în contextul în care planeta s-a încălzit cu 0,8 grade Celsius şi se îndreaptă, în prezent, către o încălzire cu patru grade Celsius până la sfârşitul secolului.
Secretarul de Stat american John Kerry a declarat, la Paris, că doar decizii "rapide şi curajoase" ar putea să evite această catastrofă, în contextul în care numeroase fenomene fizice sunt angajate într-o mişcare ireversibilă - între altele creşterea temperaturii, nivelului şi acidităţii oceanelor sau topirea gheţarilor. "Nu ne putem permite luxul să aşteptăm. Preţul inacţiunii va fi catastrofal. Negarea ştiinţei este o eroare", a subliniat şeful diplomaţiei Statelor Unite, unul dintre cei mai mari poluatori ai planetei, alături de China.
Potrivit lui Jean Jouzel, un climatolog şi membru al Biroului GIEC, "mesajul este clar. Dacă reuşim să limităm încălzirea cu două grade (Celsius), vom evita impacturi majore".
Întreaga planetă este vizată
Acest nou raport subliniază că populaţiile sărace din Sud vor fi cel mai afectate de schimbările climatice. "Partea populaţiei mondiale care se confruntă cu penurii de apă sau care este afectată de inundaţii importante va creşte odată cu creşterea nivelului încălzirii (globale) în secolul al XXI-lea", subliniază el.
O climă mai caldă va avea totodată consecinţe asupra securităţii, iar populaţiile din zonele rurale vor fi mult mai afectate.
Chiar dacă impactul economic global "este dificil de estimat", GIEC apreciază că schimbările climatice vor "încetini creşterea (economică) (...) şi vor crea noi zone de sărăcie". O agravare a evenimentelor climatice extreme va declanşa, de asemenea, deplasări de populaţie, afirmă oamenii de ştiinţă. "Mai puţină apă şi resurse alimentare, mişcări migratorii intensificate, toate acestea vor creşte, în mod indirect, riscul unor conflicte violente", avertizează GIEC. În plus, problemele sanitare cauzate de canicule se vor înrăutăţi, în paralel - în regiunile sărace - cu bolile legate de malnutriţie sau proasta calitate a apei. "Nu suntem pregătiţi pentru riscurile legate de schimbările climatice", apreciază Vicente Barros, copreşedintele grupului de oameni de ştiinţă care sunt autorii raportului.
Nicio regiune din lume nu va fi cruţată, indiferent că este vorba despre Africa şi America de Sud (accesul la apă), Europa şi Asia (agravarea inundaţiilor, valurilor de căldură) sau America de Nord (caniculă, inundaţii în zona de coastă, incendii). Regiunile polare şi insulele vor fi extrem de afectate, odată cu topirea accelerată a gheţarilor şi creşterea nivelului oceanelor.
GIEC prezintă o adevărată panoplie de măsuri de adaptare la evenimente tot mai extreme (inundaţii, secete, canicule, etc.), care este necesar să fie implementate în paralel cu acţiuni vizând atenuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. În opinia lui Chris Field, coautor al raportului, problemele ridicate de încălzirea globală "nu sunt de nesoluţionat. Adevărata problemă este că nu suntem suficient de ambiţioşi şi agresivi pentru a le soluţiona", a declarat el pentru AFP.
Partea politică a reuniunilor internaţionale de la Lima şi Paris va fi hotărâtoare. "Mai multe cunoştinţe sunt un lucru bun. Mai multă acţiune va fi un lucru şi mai bun", a comentat comisarul european însărcinat cu schimbările climatice Connie Hedegaard, îndemnând principalele economii să adopte noi obiective ambiţioase de reducere a poluării.
