Şeful statului francez a evocat această problemă săptămâna trecută, marţi, cu ocazia unei reuniuni de securitate internă, dar şi miercuri, când i-a cerut ministrului de Interne să accelereze implementarea unui plan de acţiune specifică. "Plasaţi sub autoritatea unor grupuri mafiote care îi obligă să trăiască în condiţii de viaţă mizere, numeroşi cetăţeni provenind în cea mai mare parte din comunitatea romă sunt constrânşi să cerşească, să fure şi să comită tâlhării în contul celor care dau ordinele, regrupaţi în Carpaţi", notează Le Figaro.
Sosită în Franţa după căderea zidului Berlinului, această populaţie este considerată de autorităţi ca aflându-se la originea unei "intensificări a delincvenţei la scară mică şi medie". În 2009, operaţiuni conduse împotriva hoţilor recidivişti originari din România au dus la 1.800 de arestări preventive, adică "mai mult decât dublul acţiunilor represive din anul 2008", subliniază un oficial din poliţia franceză.
Mai multe piste sunt explorate de autorităţile franceze pentru a face faţă situaţiei. Două acorduri ar urma să fie semnate între Paris şi Bucureşti pentru a mobiliza aproximativ 20 de poliţişti români în Franţa şi a facilita întoarcerea în România a copiilor neînsoţiţi, deseori victime ale unei forme de sclavagism modern. În 2009, 40 la sută din romii care au comis delicte erau minori.
Planul de acţiune al Guvernului prevede facilitarea expulzării oricărei persoane implicate în tulburarea ordinii publice sau care nu este în măsură să îşi justifice resursele timp de peste trei luni.
La iniţiativa ministrului de Interne, Brice Hortefeux, va fi creat un fişier cu amprente digitale care să înregistreze toate persoanele ce beneficiază de asistenţă la întoarcerea în ţara de origine, astfel încât persoanele care revin clandestin în Franţa să nu primească şi a doua oară ajutor financiar. De asemenea, ministrul de Interne va adresa prefecţilor, în zilele următoare, o circulară prin care sunt anunţaţi că vor avea posibilitatea, din toamnă, să evacueze proprietăţile ocupate ilicit, publice sau private.
Sosită în Franţa după căderea zidului Berlinului, această populaţie este considerată de autorităţi ca aflându-se la originea unei "intensificări a delincvenţei la scară mică şi medie". În 2009, operaţiuni conduse împotriva hoţilor recidivişti originari din România au dus la 1.800 de arestări preventive, adică "mai mult decât dublul acţiunilor represive din anul 2008", subliniază un oficial din poliţia franceză.
Mai multe piste sunt explorate de autorităţile franceze pentru a face faţă situaţiei. Două acorduri ar urma să fie semnate între Paris şi Bucureşti pentru a mobiliza aproximativ 20 de poliţişti români în Franţa şi a facilita întoarcerea în România a copiilor neînsoţiţi, deseori victime ale unei forme de sclavagism modern. În 2009, 40 la sută din romii care au comis delicte erau minori.
Planul de acţiune al Guvernului prevede facilitarea expulzării oricărei persoane implicate în tulburarea ordinii publice sau care nu este în măsură să îşi justifice resursele timp de peste trei luni.
La iniţiativa ministrului de Interne, Brice Hortefeux, va fi creat un fişier cu amprente digitale care să înregistreze toate persoanele ce beneficiază de asistenţă la întoarcerea în ţara de origine, astfel încât persoanele care revin clandestin în Franţa să nu primească şi a doua oară ajutor financiar. De asemenea, ministrul de Interne va adresa prefecţilor, în zilele următoare, o circulară prin care sunt anunţaţi că vor avea posibilitatea, din toamnă, să evacueze proprietăţile ocupate ilicit, publice sau private.
