În discursul său despre starea Uniunii Europene, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a făcut patru referiri directe la România, evocând centenarul ce va fi sărbătorit anul viitor, admiterea în Schengen, criza vaccinurilor anti-rujeolă şi a propus organizarea unui summit european la Sibiu, în martie 2019, imediat după ce Brexitul va fi efectiv, summit la care liderii statelor UE ar urma să ia decizii despre viitorul Europei. 'Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la numai câteva săptămâni mai târziu (după acel summit n.r.), în mai 2019. Europenii vor avea atunci întâlnire cu democraţia. Ei trebuie să meargă la urne înţelegând clar cum se va dezvolta Uniunea Europeană în anii următori. Din acest motiv îi propun preşedintelui (Consiliului European) Tusk şi României, ţara care va deţine preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, să se organizeze un summit special în România pe 30 martie 2019. Dorinţa mea este ca acest summit să se desfăşoare în frumosul oraş vechi Sibiu, sau Hermannstadt, după numele pe care îl cunosc eu. Acesta ar trebui să fie momentul în care ne strângem împreună pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică şi democratică', a afirmat Juncker în discursul rostit în plenul PE. Până atunci, în ce priveşte dezbaterea privind viitorul UE, Juncker a susţinut că 'în lunile următoare trebuie să implicăm parlamentele naţionale şi societatea civilă la nivel naţional, local şi regional'. 'În ultimii trei ani, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naţionale de peste 650 de ori. Ei au participat de asemenea la dezbateri în peste 300 de dialoguri cetăţeneşti interactive desfăşurate în peste 80 de localităţi şi oraşe din 27 de state membre. Dar putem face mai mult. Din acest motiv sprijin ideea preşedintelui Macron de a organiza în 2018 convenţii democratice în toată Europa', a spus Juncker. 'Pe măsură ce dezbaterea capătă ritm, voi acorda personal o atenţie specială Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi României în anul 2018. Acesta este anul când ele vor sărbători a 100-a aniversare. Cei care doresc să modeleze viitorul continentului nostru trebuie să înţeleagă bine şi să onoreze istoria noastră comună. Ea include şi aceste patru ţări. Europa nu ar fi completă fără ele', a punctat Juncker. El a enunţat în discurs securitatea, politica şi migraţia printre priorităţile pe care le va urmări în perioada rămasă până la alegerile europene din anul 2019, atunci când se va încheia şi mandatul său la conducerea executivului comunitar. Extinderea zonei euro şi a spaţiului de liberă circulaţie Schengen au fost de asemenea menţionate ca piorităţi. 'Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spaţiul de liberă circulaţie Schengen către Bulgaria şi România. Trebuie de asemenea să primim Croaţia ca membru în Schengen odată ce îndeplineşte criteriile', a indicat şeful executivului comunitar.
Juncker a remarcat în discursul său şi problema vaccinurilor anti-rujeolă din România.'Într-o Uniune cu membri egali, nu pot exista cetăţeni de categoria a doua. Este inacceptabil ca în anul 2017 să moară copii de boli ce ar fi trebuit eradicate de mult timp în Europa. Copiii din România şi Italia trebuie să aibă acces egal la vaccinurile anti-rujeolă, la fel ca şi toţi ceilalţi copii în Europa. Fără 'dacă' si 'dar'. Din acest motiv lucrăm cu toate statele membre pentru a sprijini eforturile naţionale de vaccinare. Decese evitabile nu trebuie să exite în Europa', a indicat preşedintele CE. Cât despre euro, el a criticat statele membre care nu doresc să adopte această monedă. În viziunea sa, moneda comună este fundamentul UE, nu ceva opţional. De asemenea, Juncker vede în adoptarea mondei euro o măsură de descurajare a altor state care ar putea eventual să urmeze modelul Brexitului. Astfel, Juncker şi-a schimbat discursul pe care l-a promovat cu câteva luni în urmă, când a pledat pentru o Europă cu mai multe viteze, abordarea sa expusă în intervenţia de miercuri mergând mai degrabă către o Europă în care zona euro şi spaţiul Schengen cuprind toţi membri rămaşi în UE după ieşirea Marii Britanii.
Ministrul german de interne nu vede 'nicio posibilitate' ca România şi Bulgaria să intre în Schengen
Oficiali germani s-au declarat sceptici cu privire la posibilitatea ca România şi Bulgaria să intre în viitorul apropiat în Schengen sau să adopte moneda euro, reacţii ce survin la o zi după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat pentru admiterea ambelor ţări în spaţiul Schengen şi extinderea zonei euro către toate statele UE, relatează ediţia online a publicaţiei spaniole ABC. Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a declarat că nu vede pentru România şi Bulgaria 'nicio posibilitate să intre în spaţiul Schengen'. 'Sincer vorbind, mai au un drum lung de parcurs', a punctat responsabilul german. 'Decizia nu va fi luată astăzi', a mai spus Thomas de Maiziere legat de acest subiect, la sosirea la Reuniunea Consiliului UE pentru justiţie şi afaceri interne, notează portalul italian lumsanews.it. Opinii rezervate au fost exprimate de responsabilii germani şi cu privire la extinderea zonei euro şi adoptarea monedei comune de către România şi Bulgaria. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaueble, a salutat iniţiativa lui Juncker aflată 'pe linia de bază a conceptelor noastre de politică europeană', dar a amintit că pentru ca alte ţări să se poată alătura zonei euro 'este necesar să îndeplinească toate criteriile', iar o adoptare 'prematură' a monedei comune poate genera multe probleme, dând ca exemplu cazul Greciei. Este evident că statele care intră în zona euro 'trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă şi puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări', a explicat oficialul german. El a menţionat de asemenea că Germania doreşte 'o Europă puternică', şi că 'este bun că cineva pune presiune şi viteză', referire tot la intervenţia lui Juncker, dar a atras în acelaşi timp atenţia că 'trebuie să facem bine acest lucru'. Mai mult decât atât, Schaueble a subliniat că 'este important ca cetăţenii statelor membre să fie convinşi' de paşii care vor fi făcuţi, el avertizând astfel asupra riscului ca în procesul aprofundării integrării europene dorite de Juncker să se ajungă la situaţii în care deciziile luate la Bruxelles să îndepărteze instituţiile europene de cetăţeni. Mai tranşant decât Schaueble a fost preşedintele comisiei de finanţe a Uniunii Creştin Sociale (CSU — aliata bavareză a Uniunii Creştin Democrate a cancelarului Angela Merkel), Hans Michelbach, care s-a pronunţat clar împotrivă extinderii zonei euro şi a spus direct că România şi Bulgaria nu îndeplinesc condiţiile pentru a se alătura acestei zone. În discursul său despre starea Uniunii Europene, susţinut miercuri în plenul Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a enunţat printre priorităţile pe care le va urmări în cei doi ani cât va mai fi la conducerea Comisiei Europene extinderea zonei euro şi a spaţiului de liberă circulaţie Schengen. 'Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spaţiul de liberă circulaţie Schengen către Bulgaria şi România. Trebuie de asemenea să primim Croaţia ca membru în Schengen odată ce îndeplineşte criteriile', a indicat şeful executivului comunitar.
Prima reacţia negativă a venit din partea Austriei, împotriva acestor propuneri pronunţându-se atât cancelarul social-democrat Christian Kern, cât şi liderul conservator şi totodată ministru de externe Sebastian Kurz. Primul a calificat drept 'necugetată' abordarea lui Juncker, amintind că pentru adoptarea monedei euro trebuie respectate cu stricteţe criteriile de la Maastricht, în timp ce al doilea a subliniat de asemenea că 'zona euro şi spaţiul Schengen sunt deschise tuturor celor care îndeplinesc criteriile', iar dacă 'aceste criterii nu sunt îndeplinite, nimic nu este posibil'.
Premierul olandez se opune intrării României şi Bulgariei în Schengen şi îl consideră pe Juncker un 'romantic'
Viziunea despre viitorul Uniunii Europene expusă miercuri de Jean-Claude Juncker în plenul Parlamentului European este cea a unui 'romantic', a declarat premierul olandez Mark Rutte, care a precizat că se opune intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, scrie cotidianul britanic Express, informaţie transmisă şi de alte publicaţii, printre care se numără The Guardian sau Financial Times. Cea din urmă notează, într-o analiză a discursului preşedintelui Comisiei Europene despre starea Uniunii, că acesta a prezentat o viziune foarte ambiţioasă a unei integrări mult mai aprofundate şi cu un grad ridicat de centralizare a deciziilor la Bruxelles, cu zona euro şi spaţiul Schengen acoperind ansamblul blocului comunitar, care ar avea în perspectivă şi o armată europeană. Juncker a căutat variante să evite necesitatea schimbării tratatelor europene şi a găsit ceea ce Financial Times numeşte a fi nişte obscure 'clauze pasarelă' pentru a elimina posibilitatea statelor naţionale să se opună deciziilor luate la Bruxelles, inclusiv în domenii sensibile, precum politicile externă, fiscală sau socială, una dintre propunerile cheie avansate de el fiind extinderea votului prin majoritate calificată. Preşedintele Comisiei Europene a propus inclusiv schimbări instituţionale majore, precum alegerea eurodeputaţilor pe liste europene, nu naţionale, idee ce pare că nu este sprijinită nici măcar de grupul său politic al popularilor europeni. Această viziune federalistă ce merge către un fel de Statele Unite ale Europei şi pe care The Guardian o consideră departe de realitate riscă să se lovească de opoziţia celor care susţin ideea suveranităţii naţionale şi se opun transferului mai multor atribute naţionale către instituţiile europene. 'Juncker este un romantic', a reacţionat după discursul acestuia premierul olandez Mark Rutte. 'Cred că atunci când cineva are viziuni trebuie să consulte un doctor', a completat el amintind astfel de o declaraţie a fostului cancelar german Helmut Schmidt. Întrebat despre propunerea lui Juncker ca România şi Bulgaria să fie primite în Schengen imediat, premierul olandez a răspuns: 'Nu acum. Ne opunem. Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor şi corupţia'.
