Rezervele valutare mondiale au scăzut până la 11.600 miliarde de dolari în luna martie, de la nivelul record de 12.030 miliarde de dolari înregistrat în luna august 2014, punând capăt unei tendinţe de creştere care a început în 2004, arată datele publicate de Bloomberg.
Deşi scăderea ar putea fi influenţată de faptul că aprecierea dolarului a redus valoarea altor valute, precum moneda euro, ea scoate totuşi în evidenţă o modificare a politicii băncilor centrale, multe dintre ele din statele emergente, care în ultimul deceniu şi-au majorat rezervele valutare cu 824 miliarde de dolari în fiecare an.
Dincolo de aspectul emblematic al revenirii dolarului american în poziţia de valută mondială de necontestat, scăderea rezervelor are mai multe implicaţii posibile pentru pieţele mondiale în condiţiile în care ar putea îngreuna eforturile ţărilor emergente de a majora oferta monetară şi a susţine creşterea economică, ar putea agrava declinul monedei euro şi ar putea reduce cererea pentru obligaţiunile americane.
„Este o provocare semnificativă pentru pieţele emergente. Ele au nevoie acum de mai multe stimulente. Seminţele au fost plantate pentru volatilitate în viitor”, a declarat Stephen Jen, fost economist la Fondul Monetar Internaţional.
Analiştii de la Credit Suisse Group AG estimează că statele în curs de dezvoltare, care deţin împreună două treimi din rezervele valutare globale, au cheltuit 54 miliarde de dolari din aceste rezerve în trimestrul patru, cea mai mare sumă de după criza financiară globală din 2008. De exemplu, China şi-a redus rezervele valutare până la 3.800 miliarde de dolari în luna decembrie 2014 de la 4.000 de miliarde de dolari în luna iunie. De asemenea, rezervele Rusiei au scăzut cu 25% în ultimul an, până la 361 miliarde de dolari în luna martie, iar rezervele Arabiei Saudite au scăzut cu 10 miliarde de dolari în perioada care a trecut după luna august 2014 până la 721 miliarde de dolari.
Analiştii de la Deutsche Bank AG estimează că tendinţa este posibil să continue atât timp cât preţul petrolului rămâne unul scăzut iar creşterea pe pieţele emergente rămâne una slabă, ceea ce va reduce intrările de dolari care sunt utilizate de Băncile centrale pentru a-şi majora rezervele. În plus, o astfel de evoluţie este una nefavorabilă pentru moneda euro, care a beneficiat în ultimul an de pe urma achiziţiilor de valută ale băncilor centrale interesate să-şi diversifice rezervele.
Potrivit celor mai recente date ale Fondului Monetar Internaţional, ponderea euro în rezervele valutare mondiale a scăzut la 22% în 2014, cel mai redus nivel înregistrat după 2002, în timp ce ponderea dolarului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, 63%.
„Orientul Mijlociu şi China sunt două regiuni care este posibil să se confrunte cu presiuni pentru a-şi reduce rezervele valutare în următorii ani. Băncile centrale de aici vor trebui să vândă euro”, a spus analistul Deutsche Bank, George Saravelos.
Băncile centrale din statele emergente au început să-şi majoreze rezervele valutare după criza financiară asiatică de la finele anilor 1990 în ideea de a-şi proteja pieţele în timpul perioadelor când accesul la capitalul străin se diminuează semnificativ. De asemenea, băncile centrale au cumpărat dolari pentru a limita aprecierea propriilor monede, astfel că rezervele valutare ale băncilor din statele emergente a crescut de patru ori în decurs de un deceniu, iar deţinerile lor de obligaţiuni americane au urcat până la 4.100 miliarde de dolari de la 934 miliarde de dolari în 2003.
