Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din cadrul Parlamentului European a votat abolirea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Raportul de eliminare a vizelor a obţinut 45 de voturi “pentru”, 2 voturi “împotrivă”, iar unul dintre membri s-a abţinut. Raportul susţine propunerea Comisiei Europene de eliminare a vizelor pentru călătoriile de scurtă durată, pentru o perioadă de şedere de până la 90 de zile pe parcursul a 6 luni, în spaţiul Schengen pentru cetăţenii Republicii Moldova, posesori ai paşapoartelor biometrice.
Lucrurile s-au mişcat repede. În noiembrie 2013, Comisia propunea abolirea vizelor, iar în mai puţin de trei luni s-au făcut toate demersurile necesare şi s-a votat raportul în comisia parlamentară. Analiştii politici cred că o atare atitudine a fost determinată de evenimentele din Ucraina, unde Rusia a reuşit să inhibe cursul european al ţării.
Ministrul moldovean adjunct de Externe, Iulian Groza, susţine că „abolirea regimului de vize de către Uniunea Europeană va fi cea mai vizibilă măsură de consolidare a încrederii între parţile implicate în conflictul transnistrean”, conform capital.ro. El a precizat că "UE nu vine să impună ceva, ci vine cu un model de transformare. Este un puternic pol de atractivitate, care oferă stabilitate şi previziune", a spus el. Groza a încurajat populaţia şi forţele politice să evite "capcana de comunicare întinsă de oponenţii integrării europene din Republica Moldova”.
Potrivit lui, „UE nu trebuie percepută în antiteză cu Federaţia Rusă. Mai mult, este în interesul Federaţiei Ruse ca Moldova să fie un partener durabil şi stabil".
Reacţiile din partea Moscovei nu au întârziat să apară. Viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin, a spus că în cazul în care Republica Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE, „reintegrarea Transnistriei în cadrul Moldovei va deveni imposibilă”. El a declarat pentru RIA-Novosti că preconizata semnare a Acordului de Asociere „trezeşte o mare îngrijorare” şi că integrarea europeană a Moldovei este „un impediment serios” în calea rezolvării problemei transnistrene. El a făcut declaraţia după ce eurodeputatul Graham Watson a menţionat, acum câteva zile, că Rusia va face tot posibilul ca „să cumpere părţi din Republica Moldova, pentru a bloca procesul de integrare europeană”.
La Chişinău, portavocile Kremlinului la nivel politic au început deja aţâţarea mişcărilor separatiste. După ce au susţinut „referendumul” antieuropean ilegal din autonomia găgăuză (dominată de vorbitori de limbă rusă), socialiştii şi comuniştii de la Chişinău instigă la acţiuni similare şi în alte regiuni ale ţării.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, şi cu reprezentanţii Adunării Populare, că Rusia se va implica în situaţia din regiune. "Voi aduce la cunoştinţă Moscovei situaţia din regiune şi voi discuta cu ambasadorii altor ţări în Republica Moldova despre respectarea statutului amânat al autonomiei găgăuze", a spus Muhametşin. Asta în contextul în care preşedintele Adunării Populare de la Comrat (organul legislativ al autonomiei), Dmitri Constantinov, a declarat că „Găgăuzia nu va merge împreună cu Republica Moldova în Uniunea Europeană”. "Referendumul a arătat că peste 90 la sută din populaţia regiunii optează pentru integrarea în Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Asta înseamnă că găgăuzii nu vor merge împreună cu Moldova în Uniunea Europeană", a spus Constantinov.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, a declarat într-un interviu televizat că „după Olimpiada de la Soci, Rusia va spori presiunea asupra Moldovei”. În opinia lui Corlăţean, “eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni va fi un mare succes pentru Republica Moldova, pentru guvernul proeuropean de la Chişinău şi pentru România şi va conta foarte mult în contextual alegerilor parlamentare de la sfârşitul anului din Republica Moldova”.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, crede că abolirea regimului de vize ar putea avea loc pe 9 mai 2014, iar pe fundalul acestui succes „Ziua Europei ar putea deveni sărbătoare naţională pentru moldoveni”.
Datele unui nou sondaj arată că moldovenii sunt nehotărâţi în privinţa viitorului ţării lor: 44% vor în UE, iar alţi 40% – în Uniunea vamală. Experţii pun divizarea pe seama dezinformării populaţiei. Potrivit cercetării comandate de Comisia Atlantică Slovacă şi Institutul pentru Politici Central Europene, în ultimii ani susţinerea publică a Uniunii Europene s-a erodat. Majoritatea respondenţilor susţin că politica externă a Moldovei este orientată spre Vest (46%), iar 19% cred că moldovenii sunt orientaţi spre Est. Acelaşi studiu arată că moldovenii ştiu puţine despre UE. 43% nu au auzit de Acordul de Asociere, pe care Republica Moldova ar urma să-l semneze cu UE, iar peste 60% nu au auzit nici de Acordul de Liber Schimb, nici de Parteneriatul Estic din care Moldova face parte din 2009.
