Europarlamentarul român Cătălin Ivan a organizat recent la Bruxelles a treia conferinţă în cadrul proiectului "România demnă în Europa", iniţiativă care propune o nouă abordare faţă de diaspora românească.Europarlamentarul român Cătălin Ivan a organizat recent la Bruxelles a treia conferinţă în cadrul proiectului "România demnă în Europa", iniţiativă care propune o nouă abordare faţă de diaspora românească.În cadrul acestei întâlniri au fost discutate împreună cu reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din statele Uniunii Europene, ai mediului de afaceri din România şi, în premieră, cu reprezentanţi ai Bisericii, oportunităţi prin care românii care au plecat din ţară să poată fi stimulaţi, inclusiv prin proiecte finanţate din fonduri europene, să revină în România pentru a începe aici o afacere sau pentru a se califica într-un domeniu, dat fiind faptul că societăţile din România găsesc tot mai greu forţă de muncă, chiar şi necalificată, unele sectoare fiind în mod deosebit afectate, cum este cazul agriculturii."Coagulăm tot mai multe energii din diaspora, dar şi din ţară, astfel încât să avem un proiect coerent, România să fie acolo unde există cetăţeni români, nu doar între graniţele ţării. Sunt foarte multe iniţiative care apar, lucruri despre care nu ştiam, proiecte care vin în sprijinul diasporei şi din partea Bisericii Ortodoxe şi din partea societăţii civile şi din partea Camerelor de Comerţ, sunt foarte multe iniţiative pe care le aducem în comun astfel încât să avem un proiect coerent", a subliniat Cătălin Ivan (europarlamentar în grupul S&D).Conferinţa s-a axat pe cazul specific al regiunii de nord-est a României şi a fost evidenţiată în mod special lipsa forţei de muncă, dar mai ales lipsa specializării forţei de muncă. O soluţie evocată este legea învăţământului dual, ce va permite mediului privat să participe alături de stat în formarea profesională a tinerilor.Un subiect abordat a fost şi neîncrederea multor români de a-şi investi în România banii câştigaţi în străinătate, ei temându-se în continuare de birocraţie şi corupţie. Totuşi, în discuţii a fost sesizat faptul că atât corupţia, cât şi birocraţia au scăzut în România. În ceea ce priveşte înfiinţarea unei firme, formalităţile birocratice au fost simplificate, fiind simplificată de asemenea încadrarea companiilor (IMM-uri, SRL-uri, microîntreprinderi etc.).Cât despre absorbţia fondurilor europene, a fost subliniată eficienţa Grupurilor de Acţiune Locală (GAL). La rândul ei, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a amintit că regiunea de nord-est a României este una dintre regiunile-pilot ale iniţiativei pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale UE şi a subliniat că în această regiune "există într-adevăr proiecte, ceea ce în alte regiuni nu există". "Deci capacitatea administrativă, după părerea mea, este mai importantă decât banii, pentru că după cum vedem avem bani la Bruxelles, dar nu avem proiecte suficient de mature pentru a le implementa".Cătălin Ivan a anunţat la conferinţă că "în perioada următoare vom discuta modalităţi de finanţare, surse de finanţare pentru proiecte concrete pentru diaspora, iar în octombrie vom avea un eveniment, la Iaşi, de lucru, pe ateliere de lucru, pe segmente foarte concrete de problematici ale celor din diaspora, trei zile în care vom discuta cu experţi tot ce înseamnă probleme ale românilor din diaspora: de la sclavagismul modern, problemele legate de drepturile muncitorilor români din afară, modalităţi prin care cei de afară să se întoarcă în ţară şi să investească sau să-şi găsească un loc de muncă în România, având în vedere că avem o mare problemă cu lipsa forţei de muncă în România, foarte multe probleme concrete pe care le vom discuta cu cei din diaspora şi cu experţi din ţară, în luna octombrie". "Proiectul România demnă în Europa prinde contur şi va fi un proiect de succes", a conchis el.
