Sălbăticia comisă asupra civililor din zborul MH17 Malaysia Airlines doborât în estul Ucrainei a iscat alarma că acest conflict interslav ar fi scăpat deja de sub control şi inclusiv că s-ar putea extinde pe continent, în special spre statul aproape falit Moldova.
Românii sunt sincer foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă în Ucraina şi, concret, se tem să nu fie aplicată din nou în apropiere de frontierele lor moderna tactică subversivă ce a fost folosită în regiunile estice ucrainene Donetsk şi Lugansk.
Potrivit cunoscutului politolog american Robert D. Kaplan, care nu demult s-a întâlnit cu preşedintele României, Traian Băsescu, următorul obiectiv destabilizator al Rusiei ar putea fi mica ex-republică sovietică Moldova. "Articolul 5 al NATO oferă puţină protecţie împotriva Rusiei lui Vladimir Putin". Aceasta este opinia consilierului lui Băsescu pe probleme de securitate naţională, Iulian Fota. Potrivit lui Fota, acest articol al Pactului de la Washington, care prevede asistenţă mutuală între statele semnatare ale acordului Alianţei Atlantice, apără România şi alte ţări din Europa de Est - republicile baltice, de pildă - împotriva unei invazii militare tradiţionale. Dar nu le apără de subversiune, adică de activităţi sub acoperire, operaţiuni ale structurilor mafiote, cumpărarea de bănci sau de alte bunuri strategice sau de controlul indirect al mijloacelor de comunicare ce manipulează opinia publică. Nici de dependenţa de energia rusă.
În cuvintele lui Băsescu, România este o insulă cu rezerve de hidrocarburi, înconjurată de imperiul Gazprom, gigantica întreprindere rusă a gazului. Pentru el şi pentru consilierul său, Gazprom este mai periculoasă decât fosta Armată Roşie iar Putin nu este un „apparatchik” tipic al PCUS, ci un agent secret al KGB dispus să recupereze influenţa Moscovei asupra foştilor sateliţi sovietici prin tehnici puţin convenţionale. "Putin ştie că greşeala URSS a fost că nu a avut un soft power", adaugă Fota, citat de Kaplan într-o analiză recentă.
Moldova, din păcate, este cel mai bun mediu de cultură pentru a aplica modelul tensiunilor interetnice care se dezvoltă în Ucraina şi care au provocat o baie de sânge continuă. Având o enormă sărăcie şi o corupţie absolută, această ţară de mărimea /provinciei spaniole/ Galicia nu-şi ascunde problemele de identitate naţională căci, deşi este locuită majoritar de români, are puternice minorităţi ruse, ucrainene, bulgare, turceşti, care n-au pregetat să-şi apere violent interesele în ultimii 30 de ani.
Conflicte secesioniste
Puţin după dezintegrarea sovietică, Moldova - care ocupă mai mult sau mai puţin istorica regiune Basarabia - a fost scuturată de conflicte armate secesioniste care i-au sfâşiat integritatea teritorială. În 1992, ruşii din Transnistria, grupaţi pe o făşie de teren pe malul Nistrului, au combătut cu gloanţe declaraţia sa unilaterală de independenţă făcută cu doi ani mai înainte. Şi i-au înfrânt pe moldovenii pro-români.
De atunci încoace, Transnistria există într-un vid juridic nemaiîntâlnit, căci nici Ucraina nici Moldova nu îi recunosc independenţa; în schimb, beneficiază de simpatia făţişă a autorităţilor ruse. În prezent, această zonă gri din Europa a devenit un adevărat paradis al traficului de arme şi al activităţilor mafiote. Nu degeaba Armata XIV sovietică a lăsat în Transnistria 40.000 de tone de armament şi muniţie, care au servit drept bază unei industrii ilegale ce scapă tuturor controalelor internaţionale.
Transnistria nu este singura gaură neagră din Moldova. Fierbe şi comunitatea găgăuză, o populaţie turcică cu religie creştină ortodoxă, aliată făţiş cu ruşii. Găgăuzii au luat şi ei armele în anii '90 şi şi-au înfiinţat propria lor republică autonomă, fiind dispuşi să se unească cu Moscova dacă moldovenii intră în Uniunea Europeană.
A gândi ca un spion
Probabil că citatul consilier prezidenţial român are dreptate, căci Putin pare să gândească în continuare ca un 'razvedchik', ca un spion, obişnuit să analizeze la rece situaţia, să-şi asume riscuri, să facă operaţiuni sub acoperire şi să profite la maxim de slăbiciunile adversarului.
Liderul de la Kremlin a triumfat până acum. A schimbat în favoarea sa harta Europei, prin anexarea Peninsulei Crimeea, şi a ajuns atât de departe datorită inepţiei şi radicalismului autorităţilor ucrainene şi a inacţiunii cronice a Uniunii Europene, care se confruntă cu cei care vor să izoleze Rusia pentru atitudinea sa imperialistă şi cu cei care preferă să menţină bune relaţii comerciale cu Moscova.
Cinci „smoking guns”
Dar acest brutal „modus operandi” al miliţiilor ucrainene proruse - mai întâi împuşcă şi apoi somează - l-a compromis pe Putin. Pâna la cinci „smoking guns” - de la înregistrările video cu lansatorul de rachete sol-aer, până la cele audio interceptate între rebeli - arată că paramilitarii din Republica Populară Donetsk sunt responsabilii finali de doborârea din greşeală a avionului Boeing-777 cu aproape 300 de persoane la bord. Până se va clarifica cui aparţin, faptele presupun fără nicio îndoială o flagrantă crimă de război. În acest context, Putin este obligat mai mult ca niciodată să demostreze că are controlul acestui „război prin delegare” sau „proxy war”, cum bine l-a definit jurnalistul Jon Lee Anderson. Dacă nu o face, puterea sa va avea de suferit.
