Austeritate fără precendent în istoria Germaniei. Planul anunţat de Angela Merkel şi care îşi propune să reducă în 2011 cheltuielile bugetare cu 11,2 miliarde de euro şi cu 85 de miliarde până în 2014, face incizii adânci în banii pentru programele sociale şi în sectorul public, informează Deutsche Welle. Ritmul reducerilor va creşte în 2012 la 17,1 miliarde, în 2013 la 25,7 miliarde ca să ajungă la 32,4 miliarde în 2014, cel mai greu an pentru populaţia germană. Cel târziu până în 2013, speră Berlinul, deficitul bugetar va ajunge să se încadreze în prevederile din Pactul European de Stabilitate şi Creştere.
10.000 de locuri de muncă din sectorul public vor fi eliminate şi completate de limitarea scutirilor de taxe şi a subvenţiilor de stat. Austeritatea va afecta, de asemenea, alocaţiile parentale şi ajutoarele de şomaj. Pachetul mai conţine şi prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare – măsură contestată deja vehement de grupurile ecologiste, şi impunerea unei taxe de zbor pasagerilor traficului aerian, completează The Independent.
Forţele militare vor fi cele mai afectate de strângerea curelei. Merkel i-a cerut ministrului Apărării să analizeze dacă Budeswehr-ul care are în prezent 250.000 de angajaţi poate să renunţe la aproximativ 40.000.
Angela Merkel a ţinut să precizeze expres că nu va fi modificată în vreun fel calcularea pensiilor şi că proiectul de reformă a sistemului de sănătate va decurge cum a fost plănuit. De asemenea, nu va creşte TVA-ul şi nu vor scădea cheltuielile pe care statul german le face cu educaţia.
Pachetul de austeritate este mult mai drastic decât se aştepta. Estimările economiştilor şi presei germane plasau cuantumul tăierilor la aproximativ 50 de miliarde de euro. Coaliţia guvernamentală dintre creştin-democraţii lui Merkel şi liber-democraţii forţează acum reduceri mai mari şi pe o perioadă mai scurtă de timp, încercâd şi să-şi redobândească popularitatea în cădere în ultimele luni.
Merkel insistă că subţierea drastică a cheltuielilor este singura soluţie. Ea a spus că prin aceasta, Germania serveşte drept model întregii Europe. Pe moment, planul de austeritate nu este bătut în cuie. Va fi definitivat şi, cândva în săptămâniile viitoare, doamna cancelar îl va prezenta Bundestagului unde, fără îndoială, o vor aştepta social-democraţii şi verzii care sunt în dispoziţie de luptă, apreciază New York Times.
Liderul social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a calificat deja planul drept slab şi imatur, acuzând-o pe Merkel că face jocul celor bogaţi şi al clientelei partenerilor de la guvernare. Verzii susţin că guvernul a evitat să tragă mai mult câştig de la cei care au ieşit învingători din criza financiară, iar partidul Die Linke consideră măsurile drept inechitabile social. “E vorba de o nouă redistribuire a banilor de la săraci la cei bogaţi”, a spus liderul stângii radicale, Gesine Loetzch.
Germania, motorul economic al Europei, cea mai stabilă economie din zonă, va avea în 2010, potrivit estimărilor economiştilor, un deficit bugetar de aproximativ 5% din Produsul Intern Brut, după ce în 2008 a depăşit cu doar 0,1% pragul impus de UE. Spre deosebire de trendul european, în Germania rata şomajului a scăzut în mai pentru a 11-a lună consecutiv. Potrivit unei cercetări a Deutsche Bank, evoluţia pozitivă a şomajului a fost determinată de măsurile guvernamentale detrimentale angajaţilor. Contracte de muncă mai laxe şi salarii mai mici autorizate de guvern au încurajat companiile să facă angajări.
10.000 de locuri de muncă din sectorul public vor fi eliminate şi completate de limitarea scutirilor de taxe şi a subvenţiilor de stat. Austeritatea va afecta, de asemenea, alocaţiile parentale şi ajutoarele de şomaj. Pachetul mai conţine şi prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare – măsură contestată deja vehement de grupurile ecologiste, şi impunerea unei taxe de zbor pasagerilor traficului aerian, completează The Independent.
Forţele militare vor fi cele mai afectate de strângerea curelei. Merkel i-a cerut ministrului Apărării să analizeze dacă Budeswehr-ul care are în prezent 250.000 de angajaţi poate să renunţe la aproximativ 40.000.
Angela Merkel a ţinut să precizeze expres că nu va fi modificată în vreun fel calcularea pensiilor şi că proiectul de reformă a sistemului de sănătate va decurge cum a fost plănuit. De asemenea, nu va creşte TVA-ul şi nu vor scădea cheltuielile pe care statul german le face cu educaţia.
Pachetul de austeritate este mult mai drastic decât se aştepta. Estimările economiştilor şi presei germane plasau cuantumul tăierilor la aproximativ 50 de miliarde de euro. Coaliţia guvernamentală dintre creştin-democraţii lui Merkel şi liber-democraţii forţează acum reduceri mai mari şi pe o perioadă mai scurtă de timp, încercâd şi să-şi redobândească popularitatea în cădere în ultimele luni.
Merkel insistă că subţierea drastică a cheltuielilor este singura soluţie. Ea a spus că prin aceasta, Germania serveşte drept model întregii Europe. Pe moment, planul de austeritate nu este bătut în cuie. Va fi definitivat şi, cândva în săptămâniile viitoare, doamna cancelar îl va prezenta Bundestagului unde, fără îndoială, o vor aştepta social-democraţii şi verzii care sunt în dispoziţie de luptă, apreciază New York Times.
Liderul social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a calificat deja planul drept slab şi imatur, acuzând-o pe Merkel că face jocul celor bogaţi şi al clientelei partenerilor de la guvernare. Verzii susţin că guvernul a evitat să tragă mai mult câştig de la cei care au ieşit învingători din criza financiară, iar partidul Die Linke consideră măsurile drept inechitabile social. “E vorba de o nouă redistribuire a banilor de la săraci la cei bogaţi”, a spus liderul stângii radicale, Gesine Loetzch.
Germania, motorul economic al Europei, cea mai stabilă economie din zonă, va avea în 2010, potrivit estimărilor economiştilor, un deficit bugetar de aproximativ 5% din Produsul Intern Brut, după ce în 2008 a depăşit cu doar 0,1% pragul impus de UE. Spre deosebire de trendul european, în Germania rata şomajului a scăzut în mai pentru a 11-a lună consecutiv. Potrivit unei cercetări a Deutsche Bank, evoluţia pozitivă a şomajului a fost determinată de măsurile guvernamentale detrimentale angajaţilor. Contracte de muncă mai laxe şi salarii mai mici autorizate de guvern au încurajat companiile să facă angajări.
