Medicina şi-a continuat şi în acest an expansiunea. Un laborator american a creat, în premieră mondială, în organismul unor şoareci, perechi de plămâni."Codul lui Da Vinci" este adevărat: s-au descoperit cifre şi litere în ochii Mona Lisei.
Cercetătorii de la Universitatea americană Yale au prelevat ţesut pulmonar de la şoareci adulţi din care au extras diverşi compuşi celulari. Cercetătorii au păstrat matricea pulmonară, căile respiratorii şi sistemul vascular, care au fost folosite ulterior că structură de bază pe care au crescut noile celule pulmonare. Aceştia au cultivat o combinaţie de celule suşă şi pulmonare pe această matrice, într-un incubator care reproducea anumite condiţii din mediul intrauterin. În acest fel, ei au obţinut celule pulmonare perfect funcţionale. După ce au fost transplantaţi pe şoareci, aceşti noi plămâni au funcţionat în regim normal, pentru perioade de timp cuprinse între 45 şi 120 de minute.
Primul om vindecat de HIV
Primul pacient din lume vindecat de HIV, Timothy Ray Brown, un american în vârstă de 40 de ani, este primul om vindecat de HIV, după un transplant de măduvă osoasă pe care bărbatul l-a efectuat în 2007 pentru leucemie. Rezultatul a fost anunţat în luna decembrie de către medicii de la Universitatea Medicală din Berlin, care au efectuat transplantul. Potrivit acestora, testările la care a fost supus în tot acest timp sugerează faptul că virusul a fost anihilat. În lipsa unui vaccin împotriva virusului imunodeficienţei umane (HIV), cazul lui Timothy Ray Brown reprezintă un pas extrem de important pentru cercetare, în condiţiile în care peste 30 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV la nivel mondial. Totodată, în acest an testele medicale au relevat o reducere cu 44% a riscului de infectare cu HIV - virusul care declanşează maladia SIDA, prin administrarea de antiretrovirale bărbaţilor homosexuali seronegativi, şi cu 39% a riscului de infectare cu HIV în cazul femeilor care folosesc un anumit gel vaginal.
Punte de legătură între universul cuantic şi cel vizibil
Cercetătorii americani au prezentat în lună martie o nouă descoperire ştiinţifică: crearea primei punţi de legătură între universul cuantic (microcosmos) şi cel vizibil. Fizicienii Andrew Cleland şi John Martinis de la Universitatea California au relevat în premieră faptul că universul vizibil se poate afla şi el sub influenţa mecanicii cuantice, deschizând astfel calea către punerea la punct a unor aplicaţii revoluţionare. Savanţii americani au reuşit să obţină un efect cuantic care s-a manifestat într-o bucată de metal, suficient de mare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber, alcătuită dintr-un strat de nitrat de aluminiu aplicat între două straturi de aluminiu pur.
În timpul acestui experiment, cei doi au reuşit, cu ajutorul unui microcircuit electric supraconductor, ce nu oferă nicio rezistenţă la temperaturi foarte joase, să creeze o "instalaţie" care are capacitatea de a oscila şi de a nu oscila în acelaşi timp, acest fenomen fiind "o stare suprapusă" a universului cuantic în universul vizibil.
Primul organism viu creat în laborator
În luna mai, omul de ştiinţă american Craig Venter, un pionier în genomică, a anunţat că experţii de la laboratoarele Maryland din California, au reuşit să creeze primele "celule sintetice" din lume - o bacterie numită Mycoplasma mycoides. Genele bacteriei au fost construite în totalitate în laborator, "din patru sticle cu substanţe chimice pe un sintetizator chimic, pornind de la informaţii din calculator", a explicat expertul.
Experimentul, rezultatul unui proiect ce durează de 15 ani, reprezintă un pas înainte în crearea de "organisme vii, cu capacităţi şi trăsături care nu s-ar fi putut dezvolta niciodată natural", potrivit lui Julian Savulescu, profesor de origine română, considerat o autoritate în bioetică.
Un nou sistem solar
NASA a anunţat în 2010 o serie de descoperiri importante: viaţa pe planeta Titan şi faptul că ar aceasta ar semăna cel mai mult Terra, fiind acoperită cu forme de relief că lacuri, râuri şi munţi, sau un nou sistem solar aflat la "doar" 127 de ani lumină de Pământ. El este format din şapte planete ce se rotesc în jurul unui fel de Soare. În noiembrie, oficialii agenţiei spaţiale americane au afirmat că au descoperit un "obiect excepţional în vecinătatea noastră cosmică" - o supernovă, a cărei activitate a fost descoperită prima dată acum 30 de ani, care ar putea deveni o stea neutronică sau s-ar putea transforma într-o gaură neagră.
Cercetătorii cred că descoperirea este foarte importantă pentru a înţelege ce se întâmplă imediat după formarea unei găuri negre.
O nouă formă de viaţă pe Pământ
Cea mai recentă descoperire NASA a fost anunţată la începutul lunii decembrie: o nouă formă de viaţă pe Pământ, ascunsă pe fundul unui lac din California. Noua formă de viaţă este o bacterie capabilă să se dezvolte pornind de la arsenic. Reprezentanţii NASA au spus că descoperirea este una importanta în "programele de căutare a dovezilor referitoare la existenţa vieţii extraterestre". Descoperirile NASA în 2010 au stârnit însă şi controverse, un exemplu fiind publicarea în luna martie a celor mai detaliate fotografii ale Pământului, punând cap la cap observaţii de luni întregi făcute prin satelit. Claritatea extraordinară a fotografiilor a iscat multe discuţii în legătură cu veridicitatea lor.
Un nou monument circular lângă Stonehenge
În luna iulie, arheologii britanici şi austrieci au descoperit o structură circulară la o distanţă de aproximativ 900 de metri de celebrul Stonehenge. A fost dezgropat un şanţ circular care înconjoară un cerc mai mic de gropi late de aproximativ un metru. Arheologii cred că în respectivele gropi erau stâlpi de lemn. Descoperirea este considerată cea mai importantă din ultimii 50 de ani, în domeniul arheologiei. Totodată, cercetătorii speră ca nouă descoperire să elucideze care a fost motivul pentru care a fost construit Stonehenge.
Un nou element în Tabelul lui Mendeleev
După cinci ani de pregătiri şi milioane de dolari cheltuiţi, cercetătorii ruşi şi americani au descoperit în aprilie un nou element în Tabelul lui Mendeleev: unuseptium sau elementul 117. "Descoperirea elementului 117 reprezintă punctul culminant al unei călătorii lungi de un deceniu pentru îmbogăţirea tabelului periodic şi scrierea unui nou capitol în cercetarea elementelor grele", potrivit academicianul rus Yuri Oganessian, şeful Laboratorului pentru Reacţii Nucleare Flerov, din Rusia.
Mini Big Bang recreat la CERN
Acceleratorul de particule de la CERN (Laboratorul European pentru Fizică Particulelor Elementare) din Geneva, care încearcă să reconstituie momentul facerii lumii, a creat în 7 noiembrie un mini Big Bang, prin coliziunea ionilor de plumb, în loc de cea a protonilor. Experimentul a generat temperaturi de un milion de ori mai mari decât temperatura existentă în centrul Soarelui. Până acum, în încercarea de a descoperi tainele formării Universului, cea mai mare energie înregistrată a fost în momentul ciocnirii protonilor.
Dinozaur cu 15 coarne
Alte două descoperiri importante ale anului 2010 sunt fosilele a două noi specii de dinozaur cu coarne, de talie mare, rude apropiate ale celebrului erbivor Triceratops. Cele două fosile au fost descoperite, în septembrie, în vestul Statelor Unite ale Americii. Cei doi noi dinozauri patrupezi erbivori - Utahceratops şi Kosmoceratops, al doilea având 15 coarne - au trăit în urmă cu circa 76 de milioane de ani, la sfârşitul cretacicului. Aceştia erau cei mai mari şi mai numeroşi dinozauri care trăiau în America de Nord în cretacicul superior.
