Mai mult de jumătate dintre cetăţenii moldoveni stabiliţi peste hotare nu au de gând să revină pentru a locui în Republica Moldova, potrivit unui sondaj prezentat de IMAS, informează Radio Chişinău.
Cercetarea mai arată că cei mai mulţi dintre migranţii moldoveni vin acasă de câteva ori pe an şi comunică destul de des cu rudele rămase în Republica Moldova, dar corupţia şi lipsa locurilor de muncă îi determină să rămână să muncească peste hotare.
În total au fost intervievaţi aproape 600 de cetăţeni moldoveni din diferite ţări, proporţional cu numărul celor care s-au prezentat la vot la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Interviurile au avut loc on-line sau telefonic.
Cercetarea arată că tendinţa de a pleca la muncă peste hotare s-a menţinut de-a lungul ultimilor ani în mod constant în Republica Moldova. De exemplu, 12 la sută dintre respondenţi au declarat că au plecat din Republica Moldova cu mai puţin de un an în urmă, 22 la sută — acum 1-3 ani, iar 21 la sută au plecat acum 6-10 ani.
Veniturile moldovenilor stabiliţi peste hotare sunt de până la 1000 de euro pentru 40 la sută dintre ei, între 1000-2000 euro — pentru 30 la sută şi de peste 2000 de euro — pentru 15 la sută.
Preferinţele politice ale diasporei sunt destul de diferite faţă de cele ale moldovenilor rămaşi în Republica Moldova. Majoritatea respondenţilor s-au declarat simpatizanţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate, Platformei Demnitate şi Adevăr şi Partidului Popular European, precum şi ai liderilor acestora, Maia Sandu, Andrei Năstase şi Iurie Leancă, dar şi ai primarului capitalei, Dorin Chirtoacă.
Părerile diasporei faţă de puterea din Republica Moldova sunt unele critice, peste 60 la sută dintre imigranţii intervievaţi considerând că actualul guvern de la Chişinău nu face reforme. De asemenea, doar 9 la sută au declarat că l-au votat pe Igor Dodon pentru funcţia de preşedinte, iar 77 la sută — pe Maia Sandu.
Cei mai mulţi dintre intervievaţi afirmă că îşi doresc ca diaspora să aibă locuri de deputat alocate în parlament, iar jumătate dintre ei optează pentru sistemul uninominal pentru următoarele alegeri legislative. Un sfert afirmă că trebuie menţinut actualul sistem, iar 20 la sută sunt pentru sistemul mixt de vot.
