Propunerea recentă vizând înăsprirea măsurilor existente pentru acordarea dreptului la muncă pentru imigranţi ar trebui să fie văzută din perspectiva situaţiei de pe piaţa internă a muncii din Olanda, arată Ambasada Regatului Þărilor de Jos la Bucureşti. Guvernul de la Haga are în vedere reducerea creşterii şomajului prin încurajarea forţei de muncă olandeze să accepte locuri de muncă alternative, care anterior erau adesea ocupate de muncitorii imigranţi, explică Ambasada Olandei. În plus, Guvernul olandez ia măsuri pentru a reduce abuzurile în ceea ce priveşte sistemul de asistenţă socială şi pentru a preveni cazurile de exploatare a muncitorilor străini de către angajatorii olandezi sau agenţiile olandeze de ocupare a forţei de muncă, precizează misiunea diplomatică a Olandei la Bucureşti. "Olanda va acţiona în conformitate cu legislaţia UE", asigură Ambasada Regatului Þărilor de Jos. "Dacă va fi necesar, Olanda va cere amendarea legislaţiei UE existente în această privinţă", conchide misiunea diplomatică olandeză la Bucureşti.
Ministrul olandez pentru afaceri sociale, Henk Kamp, a propus, la 11 aprilie, ca cetăţenii din afara UE şi din România şi Bulgaria să primească începând de la 1 iulie permise de muncă în Olanda doar în cazuri excepţionale. Kamp a propus ca angajatorii din sectorul agricol să recurgă într-o măsură mai mare la şomerii olandezi, potrivit politicii guvernului de a pune presiune asupra şomerilor pentru ca aceştia să accepte să muncească.
Organizaţia fermierilor LTO s-a declarat nemulţumită de afirmaţiile făcute de Kamp. "Haga aruncă incapacitatea sa de a recruta olandezi şomeri pe angajatori", a declarat preşedintele Albert Jan Maat. Cultivatorii de pomi fructiferi, căpşuni şi legume din Noord-Brabant angajează, în special, români sau bulgari. De altfel, fermierii din sudul Olandei au ameninţat la sfârşitul săptămânii trecute că îl vor da în judecată pe ministrul Henk Kamp, dacă nu renunţă la condiţiile pe care le pune eliberării permiselor de muncă pentru români. Fermierii - în general marii proprietari de livezi şi plantaţii de căpşuni - se bazează pe circa 2.000 de muncitori sezonieri din România pentru a-şi aduna recoltele.
Pe de altă parte, mai mulţi parlamentari olandezi au cerut marţi ministrului Kamp să vină cu o soluţie pentru fermierii care se confruntă cu un deficit al forţei de muncă.
Olanda are, în prezent, 500.000 de persoane apte de muncă care trăiesc din beneficiile sociale, susţine ministrul.
11 state restricţionează piaţa muncii pentru români
La rândul său, Ministerul român de Externe a respins temerile Olandei că muncitorii români ar duce la o creştere a şomajului în această ţară şi a arătat că libera circulaţie a lucrătorilor contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi-au deschis piaţa muncii. MAE român a apreciat că libera circulaţie a lucrătorilor nu creează turbulenţe pe pieţele forţei de muncă, ci, dimpotrivă, contribuie la creşterea economică a statelor membre care şi le-au deschis. În acest context, partea română a amintit faptul că libera circulaţie a forţei de muncă reprezintă un principiu fundamental al Pieţei Unice, garantat prin tratatele Uniunii Europene, iar cetăţenii români, în calitate de cetăţeni europeni, trebuie să se bucure de acest drept în toate statele membre cât mai curând posibil. România îşi exprimă, de asemenea, disponibilitatea de a coopera cu Olanda în vederea identificării celor mai bune soluţii, în interesul ambelor părţi. Ministerul de Externe menţiona, de asemenea, că va întreprinde demersurile necesare pentru clarificarea aspectelor semnalate.
Potrivit tratatelor de aderare ale ţărilor din fostul bloc comunist care au aderat la UE, vechii membri UE pot impune restricţii pe piaţa internă a muncii pe o perioadă de maxim şapte ani de la aderare. Măsura - excepţională, pentru că statutul de membru UE presupune libera circulaţie a forţei de muncă - a fost luată pentru a nu crea dezechilibre majore pe piaţa muncii din vechiul bloc comunitar. În momentul aderării României şi Bulgariei la UE, dintre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene, 11 au anunţat că vor restricţiona accesul românilor pe pieţele intene ale muncii, iar restul - majoritatea celor care au intrat în UE în 2004 - au luat decizia de lăsa liberă circulaţia românilor în scop de muncă. În acest moment, nouă state UE menţin restricţiile - Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie şi Olanda. În aceste ţări se poate munci în condiţii speciale, contra unor permise de muncă acordate pe cote sau în condiţii speciale. În plus, după ce Olanda a anunţat că va înăspri aceste restricţii, Franţa a sugerat măsuri similare. Restricţiile în cazul românilor şi bulgarilor se pot menţine în vigoare până cel târziu în 2014.
