Insistând asupra necesităţii unei "soluţii paşnice" la conflictul din Ucraina, noul secretar general al NATO Jens Stoltenberg a susţinut luni în Polonia un discurs în care a dat dovadă de reţinere, rupând astfel cu retorica predecesorului său Anders Fogh Rasmussen. "Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că armistiţiul este atât de (frecvent) încălcat şi că există confruntări (armate) în continuare" în Ucraina, a declarat fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, la baza aeriană de la Lask, situată în centrul Poloniei. El s-a întâlnit cu preşedintele polonez Bronislaw Komorowski luni dimineaţa, dar şi cu premierul Ewa Kopacz, într-o vizită prin care a dorit să marcheze susţinerea Alianţei Nord-Atlantice faţă de ţările din Europa de Est îngrijorate de agresivitatea rusiei.
Stoltenberg a discutat pe îndelete, la Lask, cu piloţi de vânătoare canadieni, americani, polonezi, olandezi şi germani care efectuează misiuni de poliţie aeriană în statele baltice. El a urcat la bordul unui avion echipat cu un sistem AWACS, care asigură misiuni zilnice de supraveghere în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României. Aceste misiuni au fost consolidate după anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, iar numărul avioanelor de vânătoare aliate din estul Europei a crescut de patru ori.
La Varşovia, Stoltenberg a reafirmat voinţa Alianţei Nord-Atlantice de a asigura "o prezenţă continuă" pe flancul de est al teritorului NATO, dar a subliniat că este vorba despre o acţiune "întru totul defensivă". Foarte prudent, el nu a repetat multiplele critici formulate de către Rasmussen la adresa Moscovei.
Întrebat despre criza din estul Ucrainei, Stoltenberg nu a evocat nici prezenţa trupelor ruseşti alături de combatanţi rebeli proruşi şi nici furnizarea de armament greu şi echipamente de către Rusia către separatişti, în contextul în care conducătorii militari ai NATO comunică frecvent pe această temă.
Scut antirachetă
Jay Janzen, un purtător de cuvânt militar al NATO, a denunţat săptămâna trecută prezenţa câtorva sute de militari ruşi în Ucraina şi a aproximativ 20.000 de militari de-a lungul frontierei, de partea rusă. La întrebarea cum ar putea Rusia contribui la calmarea situaţiei în Ucraina - unde confruntările armate s-au intensificat în ultimele zile, în pofida armistiţiului semnat pe 5 septembrie -, Stoltenberg s-a mulţumit să răspundă că "îndemnăm Rusia să-şi folosească întreaga influenţă pentru a face astfel încât separatiştii să respecte armistiţiul".
Concomitent, un reprezentant NATO dezvăluia că, în primele nouă luni ale acestui an, avioane de vânătoare aliate au interceptat de două ori şi jumătate mai multe avioane ruse în spaţiul aerian al Mării Baltice şi Mării Negre decât în cele douăsprezece luni ale lui 2013. Aceste operaţiuni constau în zboruri efectuate în largul zonelor de coastă, în spaţiul aerian internaţional, alături de aeronave militare care nu şi-au semnalat prezenţa autorităţilor civile prin furnizarea unui plan de zbor sau comunicarea poziţiei, cu scopul de a le descuraja să se apropie de state membre NATO, potrivit acestui reprezentant.
Mobilizat în Lituania, comandantul canadian David Pletz a declarat pentru AFP că avioanele de tip CF-18 din echipa sa au participat la o asemenea interceptare pe 11 septembrie, vizând un avion de transport militar rusesc care a decolat de la Kaliningrad. "Ne aflăm aici pentru a arăta cât de în serios ia Alianţa (Nord-Atlantică) acest lucru, pentru a ne demonstra credibilitatea", a spus el.
Polonia a profitat de această vizită oficială, prima efectuată în străinătate de către Stoltenberg după preluarea funcţiei, pe 1 octombrie, pentru a pleda în favoarea instalării unui scut antirachetă la care Varşovia va contribui puternic. Proiectul unui scut antirachetă NATO, care are la bază o tehnologie americană, vizează staţionarea până în 2020 a unor interceptori de rachete şi radare puternice în Marea Mediterană, Polonia şi România. Prezentat ca o protecţie faţă de Iran sau Coreea de Nord, proiectul este, de mai mulţi ani, subiectul unei discordii puternice între NATO şi Rusia, care-l percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.
Evocând situaţia din Turcia - o ţară în care efectuează o vizită în perioada 9-10 octombrie -, Stoltenberg a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică va susţine Ankara în faţa ameninţării reprezentate de către gruparea Statul Islamic (SI).
