Criza din Europa de Sud naşte un nou Lumpenproletariat* căruia i s-a dat termenul de NEET şi îi priveşte pe tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani fără educaţie, fără formare profesională şi fără un loc de muncă. Tinerii din această categorie, care sunt consideraţi "terminaţi" în actualul sistem, reprezintă în Grecia 16,9% din populaţia tânără care este plasată într-un "nicăieri ocupaţional şi educaţional".
Centrul de Dezvoltare a Politicii Educaţionale din cadrul Confederaţiei Generale a Muncitorilor din Grecia (GSEE - unul din principalele sindicate n.trad.) şi Centrul pentru Drepturile Omului al Universităţii din Creta în colaborare cu GPO au desfăşurat, în cadrul unei cercetări realizate pentru prima dată la nivel european, un studiu cu reprezentativitate naţională cu scopul identificării, cartografierii şi amprentării fenomenului NEET în Grecia, studiu care a fost prezentat la un eveniment organizat în acest scop de GSEE şi Primăria Ilion.
Conform concluziilor studiului, chiar dacă nu este un fenomen nou, fenomenul NEET demonstrează atât prin dimensiunile lui (amplificate), cât şi prin concentrarea regională - fenomenul concentrându-se mai ales în ţările sudului european - , o legătură directă cu consecinţele negative ale crizei ce se manifestă pe planuri multiple şi a metodelor urmate pentru asanarea bugetară.
Diferenţa între sexe în antropogeografia NEET este puternică, femeile reprezentând majoritatea persoanelor "excluse". Tinerii cu un nivel educaţional scăzut sau mediu sunt expuşi unui risc ridicat de a ajunge în categoria NEET, aşa cum este şi cazul tinerilor imigranţi, al persoanelor cu handicap, al tinerilor cu probleme foarte serioase de sănătate psihică sau somatică şi care prezintă un background familial încărcat.
Statele cu cea mai mare problemă NEET sunt Bulgaria, Italia, Irlanda, Spania şi Grecia. În cadrul populaţiei respective femeile sunt majoritare, însă situaţia diferă în unele ţări. Acest fenomen apare mai ales în Grecia, Cipru, Letonia şi România. În repartizarea internă a acestui "lumpenproletariat", femeile reprezintă 54,4%, iar bărbaţii 45,6%.
Interesant este că persoanele din categoria NEET trăiesc în familii cu venit scăzut. 41% provin din familii cu venituri sub 1.000 de euro şi 11% din familii cu venit de până la 1.500 de euro. Însă în ciuda situaţiei economice reduse a familiilor tinerilor neîncadraţi educaţional sau profesional, familiile sunt cei care îi susţin financiar pe aceştia (85%). Familia funcţionează şi ca sprijin, în sensul că le oferă sprijin economic şi psihologic, dar şi ca o frână pentru că prin faptul că le oferă multe bunuri materiale şi nemateriale (bani, hrană, susţinere etc. ) îi determină uneori indirect pe aceşti tineri din categoria NEET la pasivitate şi la renunţare.
Dintre tinerii acestei categorii, 66,2% au lucrat în trecut în principal în sectorul terţiar (prestări servicii), iar 26,2% se află în şomaj de mult timp.
Alte caracteristici ale "generaţiei pierdute" constatate de studiu:
- 75% nu au urmat niciun program de pregătire
- 42,9 % au abandonat de timpuriu şcoala din motive economice
- 83,3% se află în căutarea unui loc de muncă
- 96,6% consideră că rolul statului este de a proteja toţi cetăţenii indiferent de cost, iar 78,4% se tem că s-a pierdut ocazia unui ajutor deoarece reducerea cheltuielilor face să nu mai fie posibile cheltuielile sociale
- Stresul reprezintă pentru 54,6% dintre NEET una dintre cele mai importante probleme pentru sănătatea lor fizică.
N. red.: în limba germană, Lumpenproletariat - "proletariat compus din haimanale, fără conştiinţă de clasă" este un termen lansat de Karl Marx şi Friedrich Engels în Ideologia germană (1845)
