17 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Muntenegrul nu va fi membru deplin al NATO la viitorul summit al organizaţiei, de pe 25 mai
Muntenegrul nu va fi membru deplin al NATO la viitorul summit al organizaţiei, de pe 25 mai

Muntenegrul nu va putea participa în calitate de stat membru cu drepturi depline al NATO la viitorul summit al Alianţei, ce va avea loc la finalul lunii mai la Bruxelles, a indicat un oficial al Alianţei Nord-Atlantice, citat de AFP.
Aderarea la NATO a Muntenegrului, care ar deveni astfel al 29 membru al organizaţiei, este considerată drept o provocare de către Rusia şi a născut o polemică în mica ţară cu 620.000 de locuitori, unde opoziţia prorusă a cerut organizarea unui referendum în această privinţă.
După ce Muntenegrul a primit în decembrie 2015 invitaţia de a adera la NATO, 25 de ţări membre au ratificat aderarea sa, iar Senatul american şi-a dat săptămâna trecută acceptul pentru ratificarea de către Washington.
Însă — a adăugat reprezentantul NATO sub acoperirea anonimatului — „muntenegrenii nu vor fi membri cu drepturi depline până la summitul” organizat la Bruxelles pe 25 mai, când liderii Alianţei se vor întâlni cu preşedintele american Donald Trump.
Drept consecinţă, Olanda nu va putea ratifica această aderare în timp real, întrucât procedura din Parlamentul de la Haga durează cel puţin opt săptămâni, a explicat responsabilul citat, în marja reuniunii miniştrilor de externe din NATO, desfăşurată vineri la Bruxelles.
Premierul muntenegrean Dusko Markovic îşi exprimase, la sfârşitul lunii februarie, că va putea participa 'în calitate de membru' la acest summit. De la începutul procesului de aderare, Muntenegrul a asistat deja, în calitate de observator, la mai multe reuniuni ale Alianţei Nord-Atlantice.
Rusia a calificat extinderea NATO prin admiterea unor state din Balcani drept o 'provocare'.
Muntenegrul trece printr-o criză politică după ce în februarie autorităţile de la Podgorica au anunţat că au dejucat o lovitură de stat care ar fi urmat să aibă loc pe 16 octombrie 2016, data alegerilor parlamentare din această ţară.
Circa 25 de persoane — majoritatea sârbi, dar şi doi ruşi şi doi membri ai opoziţiei, Andrija Mandic şi Milan Knezevic — sunt acuzate de Parchetul muntenegrean că au participat la pregătirea loviturii de stat dejucate. Moscova, acuzată de implicare în evenimentele respective, a respins orice amestec în acest dosar.
În timpul reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic, desfăşurată vineri la Bruxelles, mai mulţi participanţi au denunţat 'amestecul rus în anumite ţări din Balcanii Occidentali'.


Articole înrudite