Valoarea obligaţiunilor şi bondurilor emise de statele din G7 plus Brazilia, China, India şi Rusia, care ajung la maturitate în 2016, se ridică la un total de 7.100 de miliarde de dolari, un nivel comparabil cu cel din 2015 dar mai mic decât nivelul de 7.600 de miliarde de dolari înregistrat în 2012, arată datele publicate de Bloomberg.
Aceste date arată însă că în opt din cele 11 mari economii ale lumii volumul răscumpărărilor de obligaţiuni va scădea comparativ cu 2015, în timp ce va creşte în SUA, China şi Marea Britanie. Potrivit Bloomberg, valoarea obligaţiunilor care ajung la maturitate a scăzut treptat începând din 2012 iar acest declin ar putea da o gură de oxigen pieţei obligaţiunilor pe măsură ce Rezerva Federală americană va majora dobânzile, ceea ce va duce la creşterea randamentelor de la minimele record înregistrate în prezent. În plus, economiştii se aşteaptă ca deficitele bugetare să se reducă în 2016 pentru al şaptelea an consecutiv, pe măsură ce guvernele extind maturitatea datoriilor şi continuă să reducă cheltuielile.
„Majoritatea acestor ţări se îndreaptă spre disciplina fiscală. În timpul crizei a avut loc o expansiune fiscală din diferite motive: pentru a susţine creşterea şi a transfera pierderile din sectorul privat în sectorul public. Aceste efecte încep să dispară”, a declarat Mohit Kumar, analist la Credit Agricole SA.
În SUA, cel mai mare debitor din lume cu obligaţiuni tranzacţionate în valoare de 13.100 miliarde de dolari, volumul obligaţiunilor care ajung la maturitate în 2016 va creşte cu 14% comparativ cu 2015, până la 3.500 miliarde de dolari. Însă în termeni procentuali, China va înregistra cea mai mare creştere a necesităţilor de refinanţare în 2016, cu un salt de 41% până la 254 miliarde de dolari. La polul opus, Rusia şi Brazilia vor înregistra cele mai mai scăderi proporţionale ale răscumpărărilor de obligaţiuni, minus 38% respectiv minus 26%.
Obligaţiunile guvernamentale au adus investitorilor un câştig de 1,2% în 2015, comparativ cu 8,4% în 2014 şi o medie de 4,4% în ultimii cinci ani, potrivit indicilor calculaţi de Bank of America Merrill Lynch. Însă randamentele la obligaţiuni, care evoluează în sens invers faţă de preţuri, încep în prezent să crească pe măsură ce efectele recesiunii dispar, reducând cererea pentru obligaţiuni considerate sigure, iar Banca centrală a SUA preconizează că va majora de patru ori costul creditului până la finele lui 2016. Acest lucru ar putea să îi determine pe investitori să crească randamentele pentru obligaţiunile emise de ţări precum Germania şi Japonia, unde în prezent randamentele sunt ţinute la un nivel scăzut de politicile de relaxare cantitativă ce includ achiziţii de obligaţiuni derulate de Băncile centrale.
