Statele din Balcani rămân extrem de vulnerabile la ameninţarea unui colaps financiar al Atenei, din cauza legăturilor comerciale şi bancare solide cu Grecia, chiar dacă dependenţa este mai scăzută decât în urmă cu câţiva ani, se arată într-o analiză realizată de Reuters.
Deşi Grecia pare să-şi fi asigurat extinderea asistenţei financiare, încă persistă pericolul unei eventuale ieşiri din zona euro, existând riscul ca băncile elene, afectate de ieşirile masive din depozite, să fie forţate să oprească brusc finanţarea acordată subsidiarelor externe.
Aceste subsidiare sunt concentrate în statele din Balcani: România, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Serbia.
„Avem două elemente. În primul rând, ce efect au ieşirile din depozitele băncilor elene asupra celor care au depus bani în subsidiarele din alte state? În al doilea rând, finanţarea de la banca mamă — încă este posibilă sau autorităţile locale vor trebui să intervină pentru a recapitaliza aceste bănci”, se întreabă analistul Simon Quijano-Evans, de la Commerzbank.
Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, revenind la cele mai ridicate valori zilnice din acest an, au declarat pentru Reuters surse bancare care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital au sporit în ultimele zile.
Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de instituţii financiare din Grecia. În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute 100% de băncile elene în timp ce Postbank este deţinută în proporţie de 54,2% de un grup bancar elen.
Diferenţa între împrumuturi şi depozite ar putea fi de 5% din PIB în Bulgaria dacă băncile elene opresc finanţarea subsidiarelor lor, dar procentul este de sub 2% în România şi Serbia, conform calculelor Bank of America/Merrill Lynch.
Un element pozitiv este faptul că legăturile sunt mai reduse decât în urmă cu câţiva ani. Bank of America/Merrill Lynch estimează că în 2012 diferenţa între împrumuturi şi depozite era de 8% din PIB în Bulgaria şi de 6% în România şi Serbia.
În 2011, valoarea activelor băncilor elene din Bulgaria se apropia de 30% din PIB în timp ce în Serbia nivelul era de aproape 20% din PIB, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
În schimb, majoritatea băncilor străine şi-a redus masiv expunerea la Grecia după restructurarea datoriei Guvernului de la Atena, în 2012, când creditorii francezi şi germani şi-au vândut subsidiarele elene.
La 30 septembrie 2014, băncile străine aveau împrumuturi de 46 miliarde de dolari în Grecia, în scădere faţă de 138 miliarde de dolari în 2011, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS).
Analiştii de la JPMorgan susţin că expunerea băncilor europene la Grecia este limitată acum, iar principalul risc în eventualitatea ieşirii ţării din zona euro îl reprezintă efectul asupra altor state, în special Italia.
La 30 septembrie 2014, băncile franceze şi-au redus împrumuturile acordate în Grecia la 1,8 miliarde de dolari, de la 57 miliarde de dolari în 2011, după ce Societe Generale şi Credit Agricole şi-au vândut subsidiarele elene.
Băncile germane şi-au redus expunerea la 13,5 miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie 2014, de la 23,8 miliarde de dolari în 2011, un nivel al expunerii similar cu cel al creditorilor britanici. Băncile din Germania şi Marea Britanie au cele mai multe împrumuturi acordate în Grecia, conform datelor BIS.
Şi băncile din SUA înregistrau o expunere la Grecia de 10,6 miliarde de dolari.
Primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.
