Jakarta, cel mai mare oraş din sud-estul Asiei şi capitala Indoneziei, o ţară cu peste 250 de milioane de locuitori, este locul care atrage cei mai puţini turişti occidentali, în condiţiile în care marea majoritate a turiştilor care ajung în acest stat insular se duc direct în Bali, uitând că în această ţară există peste 17.000 de insule, fiecare cu specificul său.
Autorităţile încearcă să schimbe această situaţie, în primul rând prin dezvoltarea infrastructurii, de la recenta inaugurare a unui nou terminal ultramodern la aeroportul internaţional Soerkarno şi până la rezolvarea problemei traficului rutier în oraş, încă extrem de congestionat.
Principalul centru politic, administrativ, comercial, financiar şi industrial al ţării, Jakarta, cu o populaţie de circa 12 milioane de locuitori, se află în nord-vestul insulei Java. Zona metropolitană a Jakartei numără aproximativ 30 de milioane de locuitori. Însă insula Java se poate lăuda cu numeroase destinaţii interesante precum sultanatul Yogyakarta, un important centru de educaţie, templul budist Borobudur şi mai mulţi vulcani, printre care Gunung Merapi (Muntele de Foc), un stratovulcan considerat printre cei mai activi şi mai periculoşi din lume.
Actuala capitală a Indoneziei s-a numit Batavia până în 1942, an în care a fost invadată de japonezi care i-au schimbat numele în Jayakarta, care ulterior a devenit Jakarta. De la sfârşitul secolului al XVI-lea şi până atunci, mare parte a Indoneziei actuale a fost colonie olandeză. Indonezienii şi-au declarat independenţa la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, dar au obţinut-o abia în 1949.
De atunci, Jakarta s-a transformat într-un oraş uriaş împânzit de zgârie-nori, capitala acaparând mare parte din bogăţia ţării. Cea mai frumoasă parte a capitalei Indoneziei este fără îndoială Kota Tua, Oraşul Vechi sau mai bine zis vechea Batavie. Aici şi-au stabilit coloniştii olandezi baza de operaţiuni din care îşi conduceau colonia. Din acest motiv, în această zonă pot fi admirate numeroase clădiri coloniale olandeze, precum şi impresionanta Piaţă Fatahillah, cu un edificiu care a funcţionat în trecut ca primărie a oraşului şi sediu a Companiei Olandeze a Indiilor de Est, transformat în prezent în muzeu de istorie. Într-un colţ al Pieţei Fatahillah se găseşte Batavia Café, o cafenea de la începuturile secolului al XIX-lea.
În centrul capitalei, în uriaşa piaţă Merdeka, situată foarte aproape de principala gară feroviară a Jakartei, Gambir, se află Monas, monumentul naţional al Indoneziei, care simbolizează lupta pentru independenţă. Un turn de 132 de metri în care se poate urca pentru a admira oraşul de la înălţime. La baza monumentului, funcţionează un muzeu despre istoria ţării. Totodată, în aşa-numita Sală a Independenţei este păstrat textul original al Proclamaţiei Independenţei şi o înregistrare cu vocea preşedintelui Soekarno, artizanul independenţei Indoneziei de sub ocupaţia olandeză.
Însă nu trebuie uitat faptul că Indonezia este ţara cu cel mai mare număr de musulmani din întreaga lume şi acesta este unul dintre motivele pentru care Jakarta are cea de-a treia moschee din lume din punct de vedere al capacităţii. Moscheea Istiqlal, o clădire modernă a cărei construcţie a fost finalizată în anii 1970, poate adăposti 120.000 de milioane de credincioşi. Poate părea mult, dar oamenii locului spun că în fiecare an moscheea se umple de credincioşi care vin să sărbătorească sfârşitul Ramadanului.
Indonezia este totodată o ţară mândră de diversitatea ei etnică şi religioasă, iar o dovadă a acestui fapt este că moscheea este opera unui creştin, arhitectul francez Frederich Silaban. Mai mult, chiar vizavi de moschee se află catedrala catolică din Jakarta, finalizată în 1901, când ţara se afla încă sub dominaţie olandeză.
Nu este deci de mirare că turismul este o componentă importantă a economiei indoneziene. În 2016, Indonezia a înregistrat 11,52 milioane de turişti străini. Conform datelor Agenţiei de Statistică a Indoneziei (BPS), cei mai mulţi turişti străini care vizitează Indonezia provin din China, Malaezia, Singapore, Australia şi Japonia.
Totuşi, sectorul turistic a avut de suferit după atacurile teroriste din anii 2000 din Bali şi Jakarta, când radicali islamici au ucis sute de persoane, printre care mulţi turişti străini. Însă din 2009 nu s-au mai înregistrat atacuri teroriste semnificative în Indonezia îndreptate împotriva străinilor şi din acest motiv numărul turiştilor străini în această ţară a crescut din nou începând cu anul 2010.
Şi cu toate că în ianuarie 2016 o serie de explozii produse în capitala indoneziană, în apropierea palatului prezidenţial şi a sediului ONU au ucis cel puţin şapte persoane, turiştii străini nu au evitat Indonezia. Acest lucru s-ar putea explica prin faptul că ţări din Europa occidentală au devenit în ultimii ani ţinte ale atacurilor teroriste, cum este cazul Franţei şi Belgiei, iar în aceste condiţii mulţi turişti pot considera că o călătorie în Indonezia nu este mai riscantă decât o vizită la Paris sau Bruxelles.
Autorităţile doresc să atragă 20 de milioane de vizitatori până în 2020, o ţintă deloc nerealistă, ţinând cont de faptul că Indonezia are multe de oferit turiştilor care o vizitează, de la peisaje care îţi taie respiraţia şi până la tradiţii locale şi o gastronomie interesantă şi variată.
