Băncile din Grecia ar putea menţine timp de câteva luni restricţiile asupra retragerilor de numerar, până când vor sosi fonduri din Europa şi instituţiile sunt restructurate, au declarat pentru Reuters oficiali de la Ministerul de Finanţe care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase de la bancomat este fixată la 420 de euro pe săptămână, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.
Reabilitarea sectorului bancar elen reprezintă o problemă dificilă, se arată în analiza Reuters. Printre opţiuni ar fi preluarea unei participaţii în bănci de către fondul de salvare al zonei euro (ESM), asumarea de pierderi de către deţinătorii de bonduri şi chiar de cei cu depozite de peste 100.000 de euro sau adăugarea notei de plată pentru restructurarea băncilor la datoria deja imensă a Greciei.
Răspunsul ar putea determina întârzierea negocierilor dintre Atena şi creditorii internaţionali, care urmau să fie finalizate luna viitoare. Cu cât trece mai mult timp, cu atât mai critică devine situaţia băncilor. Din cauza limitării fondurilor care pot fi retrase de la bancomate, economia este afectată iar cei care au împrumuturi le achită cu greutate.
„Băncile sunt paralizate iar situaţia economiei se înrăutăţeşte, creşte semnificativ nivelul împrumuturilor neperformante”, a declarat unul din oficiali.
Autorităţile elene au atenuat unele restricţii asupra mişcărilor de capital, permiţând oamenilor de afaceri să facă plăţi peste hotare şi relaxând reglementările privind suma de bani pe care grecii o pot deţine în timpul călătoriilor în afara ţării. Acum grecii pot călători în străinătate având asupra lor 2.000 de euro (2.193 de dolari), faţă de 1.000 de euro conform precedentelor restricţii. De asemenea companiile pot retrage din bănci până la 50.000 de euro pe zi, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Atena.
'În ultimă instanţă, poţi ridica restricţiile asupra retragerilor de numerar numai când băncile sunt suficient capitalizate', a afirmat guvernatorul Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann.
Una din condiţiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este înfiinţarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari). Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene (aproximativ 25 de miliarde de euro) iar banii rămaşi vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.
Anul trecut, trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România — National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Piraeus Bank — nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Testele BCE au indicat faptul că Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.
Acum situaţia creditorilor eleni s-a înrăutăţit. 'Vrem, dacă este posibil, să avem la dispoziţie o sumă iniţială pentru necesităţile urgente ale băncilor, în valoare de aproximativ zece miliarde de euro', susţine unul dintre oficiali.
O altă variantă analizată ar fi impunerea unor pierderi celor care deţin la bănci depozite de peste 100.000 de euro sau deţinătorilor de bonduri. În 2013, reprezentanţii FMI, UE, BCE au acceptat să acorde Ciprului un pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice şi al restructurării drastice a sectorului său financiar. În schimbul asistenţei financiare, Cipru a acceptat să închidă a doua mare bancă locală, Laiki Bank, şi, de asemenea, să impună pierderi deponenţilor la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.
În principalele băncile elene există peste 20 de miliarde de euro în depozite de peste 100.000 de euro, în timp ce bondurile emise de bănci se ridică la aproximativ trei miliarde de euro.
Impunerea unor pierderi ar fi o decizie controversată deoarece majoritatea depozitelor de peste 100.000 de euro sunt deţinute în principal de companii mici din Grecia şi nu de cetăţeni bogaţi.
„Aici nu este ca în Cipru, unde puteam spune că e vorba doar de oligarhi ruşi. Este chiar comunitatea care ar urma să salveze Grecia, şi anume companiile. Vom sfârşi prin a-i lăsa fără banii lor”, a avertizat un avocat specializat pe proceduri de insolvenţă.
Conform oficialilor din zona euro, una din opţiuni ar fi recapitalizarea directă a băncilor elene prin intermediul fondului de salvare al zonei euro (ESM), care ar obţine participaţii în bănci şi un control mai strâns asupra acestora.
Cele patru mari bănci greceşti (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank) sunt prezente şi pe piaţa din România.
