În cazul adoptării euro în statele din Europa Centrală şi de Est (CEE), care nu sunt încă membre ale zonei euro, principalele beneficiare vor fi Croaţia (rating "BB" cu perspectivă negativă) şi Bulgaria (rating "BBB minus" cu perspectivă stabilă), în timp ce România (rating "BBB minus" cu perspectivă stabilă) şi Ungaria (rating "BB plus" cu perspectivă pozitivă) sunt într-o situaţie intermediară, iar Cehia (rating "A plus" cu perspectivă stabilă) şi Polonia ("rating A minus" cu perspectivă stabilă) vor beneficia probabil cel mai puţin, se arată într-o analiză publicată de agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings.
Totuşi, aderarea la zona euro rămâne o perspectivă îndepărtată deoarece a dispărut din agendele politice ale tuturor celor şase state din CEE, precizează Fitch.
Efectele adoptării euro asupra ratingurilor acestor state diferă de la neutru la pozitiv, în timp ce calificativele pentru datoriile în valută vor fi probabil revizuite în creştere, cu o treaptă sau, în cazuri excepţionale, cu două trepte, apreciază agenţia.
România şi Ungaria vor pierde avantajele politicii monetare independente în cazul aderării la euro, avertizează Fitch. Nivelul redus al datoriei guvernamentale a României va permite ţării să-şi păstreze o anumită flexibilitate, în timp ce economia deschisă a Ungariei va avea de beneficiat de pe urma reducerii costurilor de tranzacţionare. "Euroizarea" (nivelul ridicat al împrumuturilor în euro către sectorul privat şi cel guvernamental) din cele două ţări este, de asemenea, mai limitată decât în Bulgaria şi Croaţia, deşi în Ungaria nivelul datoriei guvernamentale în euro este ridicat (23% din PIB). Ţinând cont de nivelul ridicat al datoriei externe nete ridicate, adoptarea euro va întări finanţele externe în România şi Ungaria, consideră agenţia.
Pe baza calculelor Fitch, Bulgaria, Cehia, Polonia şi România îndeplinesc toate criteriile de convergenţă în ERM II (mecanismul ratelor de schimb — n. r.), cu excepţia participării.
Şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat recent că România va putea să adere la zona euro cât mai repede cu putinţă, cu condiţia să fie bine pregătită, adică să ajungă la un grad ridicat de convergenţă reală, care să continue şi după adoptarea euro.
În opinia sa, pentru România, o aderare de succes la zona euro reprezintă un proces complex, care implică îmbinarea convergenţei nominale cu convergenţa reală şi cu cea juridică, în cadrul unui efort de lungă durată, care să continue mulţi ani după adoptarea monedei comune. În acelaşi timp, acest proces are şi o importantă componentă culturală, întrucât moneda face parte din simbolurile oricărei naţiuni, precum şi o dimensiune socială, inclusiv de dezvoltare echilibrată a regiunilor ţării, mai spune guvernatorul BNR.
