Buncărele ridicate de dictatura comunistă pe coasta albaneză trebuiau să reziste bombelor atomice. Atacul inamicului nu a venit niciodată, dar aceste monumente ale Războiului Rece sunt acum devorate de mare.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, ţărmurile micii ţări balcanice sunt printre cele mai afectate din Europa de eroziune, din cauza schimbărilor climatice şi a urbanizării sălbatice.
Pe malul Semanului, în centrul Albaniei, sunt sub apă buncărele lui Enver Hoxha, defunctul tiran care se înfuriase pe Occident, pe fosta URSS, pe fosta Iugoslavie, pe China şi se pregătea să fie atacat din toate părţile.
Pe plaje, trunchiurile de copaci rupte şi acoperişurile prăbuşite mărturisesc neputinţa în faţa înaintarii inexorabile a mării.
„Buncărele trebuiau să reziste la orice, dar au eşuat în singura lor luptă - împotriva mării”, a declarat Ilir Zani, 80 de ani, pentru AFP.
Potrivit localnicilor, Marea Adriatică a avansat aici cu 800 de metri în trei decenii. Izmir Mernica, în vârstă de 47 de ani: „Suntem îngrijoraţi, marea înghite totul”.
În 2009, autorităţile au tras pe plajă şapte buncăre scufundate cu tancuri T-59, după ce turiştii au murit în vârtejurile create de curentul din jurul structurilor.
Potrivit rapoartelor experţilor în schimbări climatice pentru Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), „mai mult de o treime” din cei 427 de kilometri de coastă sunt „afectaţi de eroziune, cu o rată de unu. la doi metri pe an”.
Potrivit specialistului de mediu Abdulla Diku, pentru fiecare hectar, aproximativ 27 de tone de pământ se scufundă în mare în fiecare an, ceea ce reprezintă de aproximativ unsprezece ori media ţărilor europene.
În Qerret, în nord, Vlash Moçi, în vârstă de 64 de ani, mai are buncărul său, care găzduia cândva tunuri antiaeriene.
L-a transformat într-un bar care atrage turiştii străini curioşi să afle mai multe despre domnia paranoică a lui Hoxha, care avea construite peste 170.000 de buncăre şi numeroase tuneluri subterane antiatomice.
Acum este supărat. Buncărul învecinat, o structură verde pal care seamănă cu o farfurie zburătoare, are picioarele în apă. „Ne temem că într-o zi valurile mari ne vor înghiţi, este groaznic”, a spus el.
În încercarea de a rezolva problema, proprietarii de vile şi hoteluri din Qerret au construit ilegal diguri de stâncă perpendiculare pe mare, dar acestea schimbă curenţii şi agravează situaţia, spun experţii.
„Acestea sunt soluţii individuale care agravează dezechilibrul şi dăunează biodiversităţii şi ecosistemelor marine”, avertizează specialistul PNUD Mirela Kamberi.
Există schimbări climatice, cu creşterea fenomenelor meteorologice extreme şi creşterea temperaturilor şi a nivelului mării.Experţii prevăd în Albania o creştere a nivelului apei de la 40 la 105 cm până în 2100 faţă de anii 1986-2005.
Mai sunt defrişările, extragerea nisipului din râuri care îi accelerează cursul, urbanismul sălbatic pe litoral.
„Problema este că oamenii taie aproape toţi copacii pentru a construi clădiri, dăunând sistemelor naturii”, îl afectează pe Besnik Zara, în vârstă de 66 de ani, aruncându-şi undiţa în apă. „Aici, până şi peştii au dispărut”.
Pe muntele Shupal, lângă Tirana, este uşor de observat pagubele cauzate de eroziune, degradarea terenurilor şi a apei din râurile care se termină în Lacul Bovilla.
Acest lac, care alimentează capitala cu apă potabilă, „este deja considerat un punct fierbinte pentru eroziune”, a spus Abdulla Diku.
Pentru a face faţă, în 2016 autorităţile au interzis exploatarea resurselor forestiere şi au adoptat angajamentele conferinţelor ONU privind clima de la Paris şi apoi din Glasgow.
Tirana tocmai a consolidat legislaţia. „Infracţionalitatea împotriva mediului va fi tratată de codul penal ca o infracţiune împotriva vieţii, a proprietăţii sau similar unei crime organizate”, a avertizat ministrul de interne Blendi Cuçi.
